vineri, 13 iunie 2025

De ce să te gândești ...

 Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi dau seama că e în regulă să trăiesc o viață pe care alții nu o înțeleg...

Că e normal să nu-ți justifici alegerile, felul în care îți trăiești viața...

E în regulă să nu demonstrezi nimic nimănui și să trăiești în ritmul tău și să fii🥀🌿 cine vrei să fii, nu cine vor ei să vadă...

Fericirea se naște din interior.
Când fiecare moment al vieții se transformă într-o aventură, într-un eveniment uimitor. Chiar dacă e vorba doar de gătitul cinei.

Tot ceea ce faci îți umple viața de sens și bucurie. Sau de anxietate, îngrijorare și tristețe.
Tu decizi cu ce să îl umpli.

De ce să te gândești la ce se va întâmpla mâine dacă există doar ziua de azi?
Umple-ți ziua de azi cu ceea ce te interesează!
Atunci ziua ta de mâine va deveni și mai veselă și mai interesantă! 🥀🌿

Când ai grijă de sufletul tău, totul prinde culoare! Un gând bun, o rugăciune, o melodie care îți atinge inima. Fiecare gest de iubire față de tine aduce liniște. Nu aștepta momentul perfect, creează-l chiar azi cu blândețe.

Așa că trenul gonește


 Mersul și glasul timpului sunt mai liniștite decât toate foșnetele, toate vocile.

Roțile ceasurilor noastre foșnesc și funcționează în secret, ca niște șoareci.

Timpul meșteșugit se joacă în câteva minute, fără a necesita monede mari.

Uite, are o zi întreagă, o lună și șaptezeci de ani în cont.

Acul secundelor aleargă cât de repede poate de-a lungul căii sale neabătute.

Așa că trenul gonește prin imensitatea nopții, în timp ce noi dormim în spatele draperiilor.

Bujorii de copac (Paeonia suffruticosa)


 
Bujorul este una dintre cele mai cultivate plante din cele mai vechi timpuri, prima consemnare în documente datând de acum 4 mii de ani. Bujorul (Paeonia suffruticosa) a fost descoperit pentru prima dată în munţii Qin Lin din vestul Chinei.
Foarte parfumat, frumos colorat şi rezistent, bujorul înfloreşte în luna mai.
Plantă cu viaţă lungă, disponibilă într-o mare varietate de nuanţe şi având perioada de înflorire din primăvara târzie până la începutul verii, rămâne regina sezonului.
Denumirea științifică a bujorului , Paeonia lactiflora , provine din numele Paeon , o divinitate a vindecării.
Legenda spune că Paeon -elev al lui Asclepius , zeul medicinii și al vindecării, fusese învățat de zeița Leto (mama lui Apollo și zeitate a fertilității) cum să găsească pe muntele Olympus (Olimp) o rădăcină magică care avea darul de a alina durerile femeilor la naștere.Acest lucru a provocat invidia lui Asclepius , și dorința lui de a-și ucide învățăcelul.Pentru a-l salva din mâinile lui Asclepius , Zeus l-a transformat pe Paeon într-o floare de bujor.
Utilizat pentru a vindeca rănile lui Marte și Pluto , bujorul era înzestrat cu puteri majore datorate înfloririi lui în nopțile cu lună plină.
Pentru a folosi puterile vindecătoare ale acestei flori , se spunea că rădăcinile trebuie culese numai în timpul nopții.Dacă cineva deranja bujorii la lumina zilei , ciocănitorile își făceau apariția și scoteau ochii nefericitului culegător.
Această floare este foarte apreciată în Asia, în special în Japonia şi China, şi a fost răspândită mai târziu în Europa în timpul epocii victoriene.
La bujori apare un fenomen ciudat, şi anume că semnificaţia lui este diferită în Orient de cea din Occident, unde miturile greceşti au fost încorporate în bagajul cultural al bujorului.
În Asia, Paeonias este cunoscut sub numele de Mudán (a cărui traducere exactă ar fi: cel mai frumos), nume dat în China.
Pe parcursul anului 600, împăratul chinez Suiyang a ordonat plantarea bujorilor într-una din grădinile sale regale, Xi Yuan, fiind prima dată când această floare a primit un spaţiu foarte mare. În timpul dinastiei Tang, împărăteasa Wu Zetian cultiva Peonias, deoarece era la modă, fiind apreciată şi preferată.
Bujorul este cunoscut în China ca "regele florilor", care aduce bogăţie, noroc şi onoare. În Japonia însă, bujorul este simbolul fericirii, norocului şi prosperităţii. Este echivalentul estic al trandafirului din cultura noastră şi a încântat sute de ani mai multe dinastii.
Într-o legenda chinezeasca se povestește despre bujorul din templului lui Sorim din NakYang.Regina Mu , în toiul unei petreceri care avea loc în orașul Jang-Ahn , a vrut să își demonstreze autoritatea suprema și le-a poruncit tuturor florilor să înflorească în același timp , pentru a o face fericită.Toate florile i s-au supus , cu excepția bujorului .Înfuriată, regina l-a trimis în provincie , în localitatea NakYang.Atunci când a ajuns în locul exilului , bujorul a catadicsit să înflorească.
Mânia reginei Mu a sporit , ea poruncind să i se dea foc bujorului , însă , chiar și după ce a ars , el a continuat să înflorească.Din aceasta legenda provine simbolul bujorului ca floare a loialității.
În Feng Shui - o artă veche chinezească bazată pe cosmogonia universului, care caută bunăstarea fizică şi spirituală a omului în spaţiu -bujorii se folosesc în principal ca element decorativ atunci când este vorba de suferinţă din iubire: în general, dacă există o despărţire din dragoste, o dezamăgire romantică sau o separare forţată. Petalele sale, în nuanţe pastelate, calmează spiritul şi stările emoţionale.
Bujorul ajunge în Europa, primele ţări fiind Anglia, Olanda, Franţa, Germania şi Danemarca şi apoi s-a extins în SUA şi Canada.
Există de asemenea un o legendă greacă care spune că nimfele cochete şi-au ascuns goliciunea în spatele tufelelor de bujori, pentru a evita ochii indiscreţi ai oamenilor. De aici se afirmă că bujori au o frumuseţe aparte, floarea fiind asociată cu ruşinea şi timiditatea.
În folclor , bujorul era legat de lună, întrucât se credea ca6 fusese creat de zeița Lunii , pentru a reflecta pe timpul nopții razele Selenei.
În Evul Mediu , "lunaticii" erau tratați prin acoperirea corpului lor cu frunze și petale de bujor .Totodată, se credea că semințele de bujor puse sub pernă puteau împiedica apariția coșmarurilor.
CURIOZITĂȚI
Ce superstiţii planează în jurul acestei flori? Se spune că trebuie să ai bujori în buchetul de mireasă; a reprezentat floarea naţională a Chinei în anumite perioade şi este una dintre cele mai iubite flori în America. Bujorii sunt plantele perene dintre cele mai longevive.
Bujorii cei mai des întâlniţi sunt roz, alb şi roşu, cu diferite nuanţe ale acestor culori. Cei albi pot avea urme roz sau roşii, dar sunt şi alb imaculat. De fapt bujorii există în toate culorile (alb, roşu, purpuriu, roz, galben, până la violet). Unele specii pot da flori duble care dau o frumuseţe şi mai mare acestei plante. Furnicile, fluturii si albinele preferă bujorii pentru că polenul lor este foarte dulce.
Bujorii sunt originari din Asia. Se spune ca atunci cand i-a văzut prima dată, Marco Polo a fost entuziasmat şi a spus că sunt “flori mari cât o varză”. În China, bujorii erau folosiţi în medicina tradiţională - se pare că ajutau în cazul durerilor de cap şi a astmului.
Pliniu cel Bătrân, un scriitor şi naturalist roman celebru, care a trăit în primul secol d.Hr. , a susţinut că florile de bujori au avut puterea de a îndeparta coşmaruri cauzate de fauni (entităţi rele)
În afară de soiurile de bujori care cresc pe toate continentele, există specii de bujori alpini cu nunanţe foarte intense de roşu. Bujorii sunt printre florile cele mai mari. Unele soiuri au flori cu diametrul de 25 centimetri. Pentru a avea cei mai frumosi bujori din lume în grădina ta, poţi folosi un îngrăşământ pe bază de potasiu, iar aceştia vor creşte mari, frumoşi şi foarte rezistenţi.
Denumirea chinezească a bujorului este „sho yo” - tradus „cel mai frumos” -, fiind deseori menţionat în poezii, legende şi poveşti. Cea de-a patra lună din calendarul chinezesc este numită „luna bujorului”.
La greci existau legende care povesteau de puterile florii: se spunea că există nişte forţe puternice în bobocii florii, care strălucesc în nopţile cu lună plină.
În judeţul Mureş există un loc unic în Europa - rezervaţia de bujori de stepă din localitatea Zău de Câmpie. În fiecare primăvară, mii de turişti din ţară şi de peste hotare vin să vadă zecile de mii de flori de culoare roşu sângeriu. Rezervaţia se întinde pe trei hectare şi jumătate şi cuprinde sute de specii de plante rare, fiind o zonă parcă pictată de mâna unui artist iscusit. Există şi o legendă care explică culoarea roşie a bujorilor: se spune că bujorii sunt de fapt lacrimile unei fete din sat, care a plâns pentru că tânărul pe care îl iubea a fost ucis de fratele ei - când cobora la vale, unde cădeau lacrimile apăreau bujori.
Florile sunt un miracol al naturii, care trebuie îngrijite, respectate şi admirate pentru frumuseţea şi parfumul lor. Oferind flori, puteţi crea un moment magic nesperat şi de neuitat pentru persoana aleasă.
 
 
 
 Bujorii de copac (Paeonia suffruticosa) sunt flori nobile, cu profunde semnificații spirituale în cultura orientală simbol al păcii interioare, al nobleței și al sufletului– tăcere în floare, noblețe întrupată.

Deschid poarta către liniște interioară și echilibru.

Fie ca frumusețea lor să-ți aducă claritate și lumină în gând.
 

A avea o inimă blândă într-o lume crudă este o putere, nu o slăbiciune.


 

✨🌺❤️ Bună dimineața, prieteni!


 Ca să eviți dezamăgirea față de oameni, trebuie să scapi de iluzii. Învață să accepți oamenii așa cum sunt. Oamenii perfecți nu există. Chiar și cei mai buni oameni sunt uneori egoiști, iritabili și posomorâți...

joi, 12 iunie 2025

OBOSEALĂ ȘI NOI FRECVENȚE.


 Oboseala fizică pe care marea majoritate dintre noi o simțim în ultima vreme se datorează noilor frecvențe electromagnetice inteligente care vin de la Soarele Central.

Ele se mișcă radical în structurile noastre fizice, emoționale și spirituale, ca și cum am fi un dispozitiv celular conectat la o baterie a unei nave uriașe.

Există multă energie care vine din lumea spirituală. Prin urmare, este nevoie de stabilizare.

Ce să faci?

MINTAL:
– Vibrează în rezonanță înaltă, de preferință în cea mai înaltă energie posibilă, energia recunoștinței, compasiunii, generozității, bunăvoinței și împărtășirii reciproce a ideilor.

– Evitați judecățile altora, pentru că nu știm cu adevărat prin ce a trecut fiecare în această viață.

– Ridicați gândirea către lucruri nobile în loc să continuați să împărtășiți știri. Fii diferit, găsește lucruri bune în oameni și situații, ele există, dar sunt uitate.

– Când apare un gând rău, înțelegeți-l și neutralizați-l imediat cu unul superior și pozitiv.

FIZIC:
– Faci exerciții calme și concentrate, emițând unde albastre în același timp cu ele, pentru toate locurile în care simți durere, disconfort sau oboseală musculară, transformând un simplu exercițiu de întindere și întărire într-un exercițiu vibrațional cuantic intensificat.

– Evitați alimentele industrializate cu condimente exagerate.

– Pune lucruri frumoase și sănătoase în corpul tău.

SPIRITUAL:
– Fii atent la intuiție, pentru că vine cu forță și este prima informație care vine din lumea spirituală care intră în mintea ta. Ascultă muzică bună, cea care îți ridică firele de păr de pe braț, pentru că este capabilă să producă rezonanță cu spiritul tău.

RELAȚII:
– Nu mai trebuie să strigi cu nimeni, inima ta nu mai suportă să țipe și să se certe, vrea doar armonie și înțelegere, timpul suferinței s-a încheiat, cine mai continuă în această idee va trece prin mari încercări. Dacă trebuie să luați o poziție, luați atitudine și faceți ceea ce trebuie făcut.

MUNCĂ:
– Spiritul tău nu mai vrea să facă ceea ce nu are sens și nu-și îndeplinește scopul vieții. El vă forțează să intrați cu toată forța în centrul vostru de sinergie, cel care se acordează la forțele care vin din Univers. Dacă nu îți schimbi sau nu îți îmbunătățești relația cu munca, viața ta va deveni din ce în ce mai goală, chiar dacă primești mulți bani prin ea, nimic din toate acestea nu va putea da un sens real existenței tale de acum înainte.

Nu vă faceți griji cu privire la găsirea noii lumi, nu este un loc, ci o frecvență, o stare vibrațională în care toată lumea poate fi dacă dorește acest lucru.

Aceasta este adevărata spiritualitate pe care mentorii o doresc de la noi, pentru că suntem întregi și conectați, suntem în deplină armonie cu universul.

PERSOANA MATURĂ NU SE ÎNDRĂGOSTEȘTE, NU SE ÎNDRĂGOSTEȘTE, CI SE ÎNALȚĂ ÎNDRĂGOSTITĂ


 O persoană matură nu se îndrăgostește, nu se îndrăgostește, ci se înalță îndrăgostită...

"O persoană matură are integritatea de a fi singură, iar atunci când dă dragoste, o oferă fără să fie legată de niciun fir, doar o oferă.

Când o persoană matură oferă dragoste, îți mulțumește că ai acceptat-o, nu se așteaptă să-i mulțumești, pur și simplu îți mulțumește că i-ai acceptat dragostea.

Și când doi oameni maturi se iubesc, are loc unul dintre cele mai frumoase fenomene: sunt împreună, dar enorm de singuri. Ele nu le distrug individualitatea.

Se ajută reciproc să fie mai liberi.

Ei nu sunt implicați în dominarea lor înșiși. Cum poți domina persoana pe care o iubești?

Dominația este un fel de ură, furie, dușmănie.

Libertatea este o valoare mai mare decât iubirea. Dacă iubirea distruge libertatea, nu merită. Fără libertate nu vei fi niciodată fericit, este imposibil.

Libertatea este dorința intrinsecă a fiecărui bărbat și femeie, așa că începi să urăști tot ceea ce îți distruge libertatea.

Iubirea adevărată este iubirea de a fi. Iubirea de sine este o stare.

Prima cerință de bază pentru a putea oferi iubire este să ai iubire, pentru că nu poți da ceea ce nu ai." 💜♾️

PELINUL AMAR – planta care alungă toți paraziții și bacteriile

  Pelinul crește în locurile unde pământul are nevoie de ajutor și regenerare.
🔴 Iar după ce își face lucrarea de vindecare, poate chiar să dispară de la sine.

➡️ Este o plantă antifungică deosebit de valoroasă.
Este utilă în caz de candidoză, probleme cu amigdalele, ciuperca unghiilor, candidoză bucală și altele asemenea.

➡️ Pelinul intensifică procesele digestive.
🔴 De ce este asta important? Pentru că nu e vorba doar de o digestie mai bună, ci și de prevenție sigură împotriva paraziților intestinali.
🔴 Digestia omului modern e slăbită, la fel și secrețiile enzimatice, iar din această cauză organismul nu mai face față atacurilor și paraziții se instalează cu ușurință.

➡️ Absinthina – componenta amară a pelinului – stimulează glandele tractului digestiv, crescând secreția biliară, a sucului pancreatic și gastric.
🔴Planta este eficientă în gastritele cu aciditate scăzută.
 Stimulează pofta de mâncare, mai ales după boli epuizante.

➡️ Pelinul reglează pofta de mâncare.
🔴 Ajută și la eliberarea de atașamentele gustative inutile – de exemplu, dependența de dulce. După o cură cu pelin... surpriză! Tentațiile dispar, iar pofta de torturi se evaporă.

➡️ Puternic antiparazitar
🔴 Uleiurile esențiale (tujon, cadinen, pinen etc.) distrug ciclul de viață al paraziților.
🔴 Împreună cu glicozidele pelinului, paralizează centrul respirator și, uneori, chiar sistemul nervos al paraziților.
🔴 În plus, pelinul îmbunătățește peristaltismul intestinal, favorizând eliminarea paraziților care nu mai pot adera la pereții intestinului.

➡️ Antibiotic natural
🔴 Capillin – o substanță activă din pelin – are acțiune antibiotică.
Este eficient în tratarea multor tipuri de bacterii, mai ales în combinație cu alte plante și o alimentație corectă.
Recomandat mai ales la primele semne de infecție.

➡️ Susține somnul profund
🔴 Pelinul are efect calmant. Este bogat în fosfați de magneziu, potasiu și calciu – elemente esențiale pentru un sistem nervos sănătos.

➡️ Dar atenție!
Pelinul este o plantă solicitantă energetic. Corpul are nevoie de energie destulă ca să poată lucra cu ea. De aceea, nu exagerați, ascultați-vă și adaptați dozele individual – mai ales dacă vă simțiți epuizați sau slăbiți.

➡️ Contraindicații:
⚪️ gastrită hiperacidă
⚪️ alergie la familia Asteraceae (cu toate că există opinii contradictorii)
⚪️ sarcină
⚪️ colecistită acută

👉 Se recomandă o cură de 10–15 zile, urmată de pauză, apoi reluarea curei.

Rugăciune către Sfântul Luca al Crimeii, făcătorul de minuni, pentru cei ce sunt bolnavi

 Rugăciune către Sfântul Luca al Crimeii, făcătorul de minuni, pentru cei ce sunt bolnavi

Sfinte Ierarh mărturisitor, învățătorule al adevărului și doctore fără de arginți Luca, ție plecăm genunchii sufletului și ai trupului și căzând la cinstitele și tămăduitoarele tale moaște pe tine te rugăm precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoșii, cinstite părinte, și du rugăciunea noastră la Milostivul și Iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu sfinții toți. Credem că ne iubești cu aceeași dragoste cu care ai iubit pe frații tăi când viețuiai în această lume.

Meșteșugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului suferințele celor bolnavi ai vindecat, iar după cinstita ta adormire Stăpânul tuturor a arătat moaștele tale izvor de tămăduire: că felurite neputințe se vindecă și putere se dăruiește celor ce cu evlavie le sărută și cer dumnezeiasca ta mijlocire. Pentru aceasta, ne rugăm cu căldură ție, care ai primit harul tămăduirilor: pe fratele nostru (numele) cel bolnav și cumplit înviforat de suferință cercetează-l și vindecă-l de neputința ce-l stăpânește. Cu totul cinstite și preasfinte Părinte Luca, nădejde a celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita de fratele nostru (numele) și dăruiește-i vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca și noi dimpreună cu tine să slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, o Dumnezeire și o Împărăție, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Paraclisul Sfântului Ierarh Luca, arhiepiescopul Crimeii

Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. 
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. 
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. 
4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. 
5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. 
6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. 
7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 
8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 
9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. 
10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. 
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 
12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea: 

Pe steaua cea de Dumnezeu cinstită mărind, care a strălucit în zilele cele mai de pe urmă, pe lauda ierarhilor și slava credincioșilor, podoaba doctorilor și sprijinul ortodocșilor, pe cel de aceeași lucrare și nume cu al treilea Evanghelist, pe Luca cel sfințit cu laude să-l cinstim. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Pe steaua cea de Dumnezeu cinstită mărind, care a strălucit în zilele cele mai de pe urmă, pe lauda ierarhilor și slava credincioșilor, podoaba doctorilor și sprijinul ortodocșilor, pe cel de aceeași lucrare și nume cu al treilea Evanghelist, pe Luca cel sfințit cu laude să-l cinstim. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile. 

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. 
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. 
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. 
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. 
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. 
6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea. 
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie. 
8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite. 
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le. 
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine. 
13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. 
14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. 
15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta. 
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. 
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. 
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Canonul 

Cântarea 1, glasul al 8-lea. 

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Veniți, credincioșilor, pe Luca să-l lăudăm, pe marele ierarh și minunatul doctor, cerând să primim de la el harul vindecărilor și răsplătindu-l cu cântări. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Pe tine, Luca, te rugăm, ca cel ce faci minuni dumnezeiești, izvorăște grabnic celor suferinzi bogată vindecare de bolile sufletești și trupești. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Osândit cu adevărat de păcatele mele, am mâniat, Luca cinstite, pe Judecătorul tuturor, de aceea alerg la tine ca la un apărător eu, netrebnicul. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Șterge întinăciunea inimii mele, Curată, care prin viața ta curată și neîntinată ai devenit Maică a Mântuitorului nostru și mai înaltă decât Puterile cele de sus. 

Cântarea a 3-a: 

Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Nenașterea de prunci și bolile incurabile vindecă-le cu rugăciunile tale, Părinte Luca, prea fericite, și dăruiește sănătate celor ce fără încetare aleargă la sfintele tale moaște. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Cântări sfinte îți aduce adunarea credincioșilor, cerându-ți cu credință ocrotirea, Luca sfințite, căci te-a aflat pe tine păzitor și ocrotitor. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Păzește smerită mintea celor ce doresc să primească cunună de la Domnul, ca viața ta urmându-o, Sfinte de Dumnezeu înțelepțite, să ajungă la înălțimea smereniei. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

De înfricoșătoarea vedere a demonilor în ceasul morții mele mă izbăvește, Stăpână neîntinată, și cu rugăciunile cinstitului Ierarh Luca de intrarea în Rai mă învrednicește. 

Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a și a 6-a: 

Izbăvește de dureri și de tot felul de boli incurabile, pe cei ce se roagă ție, Luca, dăruind sănătate tuturor. 

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu. 

Preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule... Că milostiv și iubitor de oameni ... 

Sedealna, glasul al 2-lea: 

Podobie: Cele de sus căutând... 

Pe cei bolnavi, cinstite Luca, cercetând, vindecă-i degrab de bolile lor cele grele și atacul patimilor îl surpă, ca un doctor priceput, supunând intervenției chirurgicale inimile lor prin mijlocirea ta. 

Cântarea a 4-a: 

Irmosul: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Părinte Sfinte, cu roua binecuvântării tale stropește și pomul nevoințelor mele, ca să fie găsit plin de roade multe și de tăiere să scape. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Aruncă, Sfinte, săgețile duhului spre vrăjmașul cel urâtor de Dumnezeu și izbăvește de nevoi pe toți cei ce se roagă ție. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doctore desăvârșit, vindecă degrab pe cei ce te laudă pe tine, pentru ca toți să ne bucurăm de neprețuitul dar al sănătății. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Iubit-ai pe Domnul din tot sufletul tău, Preacurată, socotind gunoaie și deșertăciuni tot ce nu mai există după moarte. 

Cântarea a 5-a: 

Irmosul: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Ghimpele trupului și tumorile sufletului, boala și patimile mele, nu întârzia să mi le vindeci, vrednicule de pomenire, Luca. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Ochii minții deschide-mi mie, Sfinte Luca, celui care mă rog ție, ca să nu fiu lovit de orbirea duhovnicească, ci să văd lumina cea nematerialnică. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Credința în Hristos ți-a fost încununată de biruință luminoasă în timpul vieții tale minunate, Luca, de nimic făcând urzelile ateismului. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Maică a lui Dumnezeu, ocrotește totdeauna, ca o mamă, sub acoperământul tău plinătatea Bisericii Fiului tău, pururea Fecioară. 

Cântarea a 6-a: 

Irmosul: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Vrednic de osândă sunt eu, nemernicul, neavând răspuns bun la dreapta judecată, Părinte, și iadul mi s-a pregătit, de aceea, Stăpânului roagă-te neîncetat pentru mine, Sfinte Luca. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Cu ploaia binecuvântării tale se stinge văpaia trupului, de aceea trimite-ne nouă tuturor răcoarea Duhului, Sfinte preaslăvite, că tu știi să dăruiești medicamente pentru patimi. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Învață, Părinte, toate Bisericile Ortodoxe să viețuiască în înțelegere și în dragoste, călăuzindu-i pe toți către unitate, Sfințite Luca, și păzește de noi schisme Biserica lui Hristos, prea lăudate. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Trupul meu, veșmânt al sufletului, l-am întinat cu necurăția păcatului, dar către tine strig din adâncul inimii, Curată Fecioară, curățește-mă degrab, pentru ca și eu să intru în cămara de nuntă cea cerească, Stăpână. 

Izbăvește de dureri și de tot felul de boli incurabile, pe cei ce se roagă ție, Sfinte Luca, dăruind sănătate tuturor. 

Neîntinată, care la plinirea vremii, prin cuvânt ai născut pe Cuvântul cel neînțeles, roagă-te pentru noi, ca ceea ce ai îndrăzneală de maică. 

Apoi preotul: Miluiește-ne pe noi ...Că milostiv ... 

Condacul, glasul al 2-lea 

Podobie: Cu sângiurile ... 

Întocmai cu slăviții Doctori fără de arginți fiind și asemenea lor vindecări minunate dăruind, Luca, ierarhe sfințite, dăruiește degrab vindecare de boli celor ce se roagă ție, ca un împreună pătimitor cu ei. 

Prochimen: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul Libanului se va înmulți. 

Stih: Cel răsădit în locuința Domnului, în curțile Dumnezeului nostru va înflori. 

Evanghelia 

Din Sfânta Evanghelie de la Luca citire: 

17 Și coborând împreună cu ei, a stat în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte și să se vindece de bolile lor. 18 Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau.

16 Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, și cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine. 17 Și s-au întors cei șaptezeci (și doi) cu bucurie, zicând: Doamne, și demonii ni se supun în numele Tău. 18 Și le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. 19 Iată, v-am dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii, și peste toată puterea vrăjmașului, și nimic nu vă va vătăma. 20 Dar nu vă bucurați de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucurați că numele voastre sunt scrise în ceruri. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

glasul al 2-lea: 

Pentru rugăciunile Ierarhului Tău, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre. 

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește toate fărădelegile noastre. 

Glasul al 6-lea: Toată nădejdea ... 

Lumea întreagă, preafericite, se laudă cu viețuirea ta cea curată, Sfinte, cel ce ai suferit de la atei prigoniri, necazuri și multe chinuri, temniță și martiriul conștiinței și cu credință ai mărturisit pe Hristos, Cel ce te-a mărit pe tine, pentru aceasta cu cântări îți aduce ție laudă, fericite Luca, și cere cu tărie ajutorul tău. 

Preotul (diaconul) zice: 

Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări. Înalță fruntea dreptmăritorilor creștini și trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu folosințele cinstitelor puteri cerești celor fără de trup; cu rugăciunile cinstitului, măritului Prooroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan; ale Sfinților măriților și întru tot lăudaților Apostoli; ale celor între Sfinți Părinții noștri, mari dascăli și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur; cu ale Sfinților Atanasie cel Mare, Chiril și Ioan cel Milostiv, patriarhii Alexandriei și ale Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului; cu ale celor între sfinți Părinților noștri: Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, Calinic Cernicanul, Iosif cel Nou, Iorest și Sava, Antim Ivireanul, Iosif Mărturisitorul, Ghelasie, Leontie și Teodosie de la Brazi, și cu ale tuturor sfinților sfințiților ierarhi; cu ale sfinților, măriților și marilor Mucenici: Gheorghe, purtătorul de biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat și Ioan cel Nou; cu ale Sfântului Sfințitului Mucenic Haralambie; cu ale Sfântului Marelui Mucenic Nichita Romanul; cu ale Sfinților Mucenici Serghie și Vah, Ioan Valahul și Oprea; cu ale Sfinților Mărturisitori Ioan și Moise, Constantin Voievod și fiii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei, Ianache sfetnicul; cu ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și cu ale tuturor bunilor biruitori mucenici; cu ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor Părinților noștri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfințit, Dimitrie cel Nou, Visarion și Sofronie, Ioan, Antonie, Daniil, Gherman, Ioan Hozevitul, Vasile de la Poiana Mărului, Teodora, și cu ale Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva; cu ale Sfântului (N) a cărui pomenire o săvârșim astăzi; cu ale Sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana și cu ale tuturor sfinților, rugămu-ne, Mult-milostive, Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoșii, care ne rugăm Ție, și ne miluiește pe noi. 

Strana: Doamne, miluiește. (de 12 ori)

apoi preotul rostește ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni a Unuia‑Născut Fiul Tău, cu Care ești binecuvântat, împreună cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. 

Strana: Amin.

În lipsa preotului se zice: 

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

și se continuă Canonul: 

Cântarea a 7-a: 

Irmosul: Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Moștenitor fiind al veșnicilor bunătăți, Luca fericite, binecuvintează clerul și poporul cel credincios al Domnului, dăruindu-le totdeauna bogăția minunilor tale, de Dumnezeu cinstitule. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Întărire fiind tuturor celor ce se roagă ție cu căldură, dăruiește vindecare fiecăruia după nevoile sale, Sfinte Luca, pentru că în multe feluri poți să-i vindeci. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ocrotitorule al credincioșilor, Părinte teofore, surpă înșelarea ateismului, blasfemia ereziei și dezastrul schismelor din Biserică, dar și atacul scandalurilor. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Purtătoare de viață ești, Preafericită, și izvor nesecat, izvorând bogate râuri de scăpare celor ce aleargă la tine, Curată, și cereștile daruri împărțind. 

Cântarea a 8-a: 

Irmosul: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

O, minunile tale, Ierarhe Luca, prin care împlinești cererea tuturor celor ce au nevoie de ajutorul tău. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Plecându-mi genunchii cu inimă smerită, mă închin icoanei tale, Părinte, și moaștele tale cu credință le sărut. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Sfințitule slujitor al Celui Preaînalt, pomenește, fericite, la Liturghia cerească pe cei ce te laudă pe tine. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tainică primăvară a mântuirii, Fecioară Curată, răsari dumnezeiasca lumină tuturor, alungând iarna păcatului. 

Cântarea a 9-a: 

Irmosul: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

Dumnezeiescule vlăstar al Rusiei, dăruiește pururea binecuvântarea ta celor de un neam cu tine și grecilor care te cinstesc, Luca de Dumnezeu purtătorule. 

Stih: Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere. 

O, ierarhe mărite, ceasul sfârșitului meu se apropie, pentru aceasta, cu frică strig să nu mă treci cu vederea. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Durerea trupului meu pricinuită de păcat înlocuind-o cu bucuria Duhului, Sfinte Luca, miluiește-mă cu rugăciunile tale. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acoperă, Fecioară, pe cei izgoniți din Rai și-i ajută să recucerească patria cea mult dorită, ca ceea ce ești sprijin dumnezeiesc. 

Megalinarii (stihiri) 

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu te mărim. 

Pe bunul păstor al lui Hristos, pe Luca din Simferopol, pe dreptarul doctorilor, pe cel ce dăruiește grabnic ajutor celor în suferință, cu cântări să-l cinstim. 

Se bucură întru Domnul toți cei din Simferopol, Părinte, care au neprețuit tezaur în sfintele tale moaște, Luca cel îmbogățit în Dumnezeu. 

Bucură-te al Rusiei sfințit vlăstar și iubitor doctor al bolnavilor, bucură-te, Luca, cel ce ateismul ai surpat și tuturor binecuvântările minunilor dăruiești. 

Vindecă bolile de inimă și de ochi, de rinichi, înțelepte Luca și nenașterea de prunci, tumorile pe creier și paralizia membrelor, cancerul, leucemia și bolile de nervi. 

Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi. 

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Troparul: Pe Cuvântul ... 

Pe lauda doctorilor și a ierarhilor, pe slava Bisericii lui Hristos, pe bunul păstor al Simferopolului, pe dumnezeiescul Luca Doctorul, cu bucurie să-l slăvim cu cântări duhovnicești, căci cu bogăție izvorăște darurile vindecării. 

Apoi preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi ...Că milostiv ... și otpustul mic. Apoi: 

Glasul al 2-lea: Când de pe lemn ... 

Veniți toți credincioșii cu credință să alergăm la sfânta biserică a strălucitului Luca tămăduitorul și doctorul fără de arginți și închinându-ne toți la moaștele lui să cerem asistență medicală de la el, căci întotdeauna ascultă pe toți și îi vindecă, primindu-le cu osârdie rugăciunile. 

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi și ne izbăvește pe noi de toată nevoia și necazul. 

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub acoperământul tău. 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

miercuri, 11 iunie 2025

,,Ce înseamnă să fii un «om frumos»?


,,Ce înseamnă să fii un «om frumos»?

Un om frumos a cunoscut
greutăţile,
suferinţa,
înfrângerea,
pierderea
şi a trecut prin aceste momente cu ochii în lacrimi
şi cu sufletul îndurerat,
însă a găsit în interiorul lui curajul
şi puterea să meargă mai departe.

Un om frumos a învăţat lecţiile pe care viaţa i le-a dat
şi nu a lăsat ca greutăţile să-i înnegrească mintea şi sufletul.

Trecerea prin toate momentele neprielnice l-au făcut
să aducă la lumină,
din interiorul lui,
cele mai minunate atribute umane:
sensibilitate,
blândeţe,
înţelegerea existenţei în toate formele ei
care-l face să privească viaţa cu compasiune
şi cu o preocupare plină de iubire.

Oamenii frumoşi nu apar pur şi simplu...
ei devin frumoşi pentru că permit vieţii să-i şlefuiască în diamante care reflectă Lumina."

Oameni cu suflet frumos!
Să fiți iubiți și fericiți...azi ,mâine...în fiecare zi!!!”

Vă doresc tuturor o nouă săptămâna fericită plină de frumos.
Bună dimineața 🌞☕🌼🌸💮🤗🥰💗









 

Dă crucea jos dacă nu o lași să-ți schimbe viața ! 😪


 
,,Văd cruci peste tot, cruci la gâtul dealărilor de droguri, cruci la gâtul proxeneților, cruci la gâtul mafioților, cruci la gâtul celor care nu au mai călcat la Biserică de ani de zile, cruci la gâtul celor care drăcuie, blesteamă și înjură folosind numele lui Hristos, cruci tatuate, cruci de aur, cruci de lemn, cruci de plastic, cruci de fier...
Dar, dragilor, crucea nu-i un simplu accesoriu cum nici credința nu e un hobby de duminică cum unii aleg între o slujbă și un pescuit. Crucea e puterea lui Hristos asupra tuturor păcatelor și neputințelor umane. De la minciună la homosexualitate, pedofilie și violență, de toate te poate scăpa.
Crucea lui Hristos ne rupe de blestemul păcatului, iar acesta nu mai are putere asupra noastră, crucea face lumea neatrăgătoare pentru noi, poftele ei devin dezgust.
Crucea lui Hristos ne eliberează de vicii și nu le aprobă, nu poți din respect pentru Hristos, să pui o cruce la gât atunci când viața ta Îl răstignește din nou. Când pui o cruce la gât, care înseamnă răstignirea păcatului deși tu-l faci cu bucurie și dezinvoltură, este o judecată pe care o aduci asupra ta.
Un rege a aflat că în orașul de scaun se afla un alcoolic care îi purta numele, acest alcoolic a fost chemat la palat într-o zi, iar regele i-a spus așa: “Ori îți schimbi viața ori îți schimbi numele!” La fel e și cu crucea purtată de un om care nu dorește curăția, ori își schimbă viața, ori dacă nu să-și dea crucile jos de pe el!
Dă-ți jos crucea de la gât dacă nu ai fost și tu răstignit față de lume și lumea față de tine!"

Uneori fricile ne împiedică să renunțăm la ceea ce ne face rău și, prin urmare, ne ia sănătatea și viața.


 Aveți două opțiuni...
1° Rămâi așa cum ești.
2° Înfruntă-ți temerile.

Eliberați-le și începeți un nou ciclu. (o viață nouă) care te va conduce la ceea ce știi că te va face fericit și îți va da pacea pe care ai pierdut-o cu mult timp în urmă.

 Recunoștința autentică este expresia primară a unui suflet în pace.

A spune "mulțumesc" nu este același lucru cu a simți "mulțumesc"...

Când simți recunoștință declanșezi o energie care depășește înțelegerea ta intelectuală, spunând constant mulțumesc nu înseamnă nimic în comparație cu simțirea emoției "recunoștință".

Acea emoție care te inundă atunci când învingi o boală sau când ai obținut în sfârșit ceea ce tânjeai, aceasta este recunoștința autentică.

Adevăratul creator de realități (un adevărat războinic), nu se așteaptă la niciun "motiv exterior" să simtă energia recunoștinței curgându-i prin vene.

Persoana cu adevărat recunoscătoare merge cu un zâmbet interior strălucind în interior, chiar dacă afară este întuneric, plouă și nu există o cale sigură în față.

Simțiți recunoștință autentică, acea energie care "detonează" este cea care deschide căi.
Înseamnă a crede, a vedea, nu a vedea, a crede.


OBOSEALĂ ȘI NOI FRECVENȚE.


 Oboseala fizică pe care marea majoritate dintre noi o simțim în ultima vreme se datorează noilor frecvențe electromagnetice inteligente care vin de la Soarele Central.

Ele se mișcă radical în structurile noastre fizice, emoționale și spirituale, ca și cum am fi un dispozitiv celular conectat la o baterie a unei nave uriașe.

Există multă energie care vine din lumea spirituală. Prin urmare, este nevoie de stabilizare.

Ce să faci?

MINTAL:
– Vibrează în rezonanță înaltă, de preferință în cea mai înaltă energie posibilă, energia recunoștinței, compasiunii, generozității, bunăvoinței și împărtășirii reciproce a ideilor.

– Evitați judecățile altora, pentru că nu știm cu adevărat prin ce a trecut fiecare în această viață.

– Ridicați gândirea către lucruri nobile în loc să continuați să împărtășiți știri. Fii diferit, găsește lucruri bune în oameni și situații, ele există, dar sunt uitate.

– Când apare un gând rău, înțelegeți-l și neutralizați-l imediat cu unul superior și pozitiv.

FIZIC:
– Faci exerciții calme și concentrate, emițând unde albastre în același timp cu ele, pentru toate locurile în care simți durere, disconfort sau oboseală musculară, transformând un simplu exercițiu de întindere și întărire într-un exercițiu vibrațional cuantic intensificat.

– Evitați alimentele industrializate cu condimente exagerate.

– Pune lucruri frumoase și sănătoase în corpul tău.

SPIRITUAL:
– Fii atent la intuiție, pentru că vine cu forță și este prima informație care vine din lumea spirituală care intră în mintea ta. Ascultă muzică bună, cea care îți ridică firele de păr de pe braț, pentru că este capabilă să producă rezonanță cu spiritul tău.

RELAȚII:
– Nu mai trebuie să strigi cu nimeni, inima ta nu mai suportă să țipe și să se certe, vrea doar armonie și înțelegere, timpul suferinței s-a încheiat, cine mai continuă în această idee va trece prin mari încercări. Dacă trebuie să luați o poziție, luați atitudine și faceți ceea ce trebuie făcut.

MUNCĂ:
– Spiritul tău nu mai vrea să facă ceea ce nu are sens și nu-și îndeplinește scopul vieții. El vă forțează să intrați cu toată forța în centrul vostru de sinergie, cel care se acordează la forțele care vin din Univers. Dacă nu îți schimbi sau nu îți îmbunătățești relația cu munca, viața ta va deveni din ce în ce mai goală, chiar dacă primești mulți bani prin ea, nimic din toate acestea nu va putea da un sens real existenței tale de acum înainte.

Nu vă faceți griji cu privire la găsirea noii lumi, nu este un loc, ci o frecvență, o stare vibrațională în care toată lumea poate fi dacă dorește acest lucru.

Aceasta este adevărata spiritualitate pe care mentorii o doresc de la noi, pentru că suntem întregi și conectați, suntem în deplină armonie cu universul.

În fiecare zi


 Se spune că dragostea adevărată nu țipă, nu cere, nu fuge. Ea șoptește, rămâne și îmbrățișează tăcerea. Așa era dragostea dintre El și Ea.

În fiecare dimineață, el o privea dormind cu ochii închiși și buzele roșii, ușor întredeschise, ca și cum ar visa încă la el. Îi atingea ușor obrazul, iar ea tresărea zâmbind, fără să deschidă ochii. Era ritualul lor. Nu aveau nevoie de cuvinte — mâinile lor vorbeau, iar sufletele se înțelegeau.

„Ca să iubești veșnic,” îi spunea el adesea, „trebuie să iubești în fiecare zi, chiar și atunci când doare. Mai ales atunci.”

Și au iubit. În tăcere, în certuri, în râsete și în lacrimi. Iubirea lor n-a fost perfectă, dar a fost adevărată. Pentru că în fiecare zi își aminteau că nu trebuie să aștepți o ocazie specială pentru a spune „te iubesc”. O făceau azi. Și mâine. Și în fiecare zi

📼
📼📼

Filocalia, volumul IX


 Sfântul Ioan clasifică treptele Scării astfel:

1. Retragerea - presupune ieşirea firii de sub stăpânirea materiei;

2. Neîmpătimirea - constă în golirea omului de tot ce este stricăcios;

3. Înstrăinarea - maică a despătimirii;

4. Ascultarea - fereastra prin care poţi vedea dincolo de sine;

5. Pocăinţa - o întoarcere a omului de la păcat la virtute, prin nevoinţă şi suferinţă;

6. Gândul la moarte - darul lui Dumnezeu prin care deschide sufletului orizontul veşniciei şi perspectiva infinităţii;

7. Fericita întristare - dorul intens după viaţa în Dumnezeu;

8. Mânia - tulburarea sufletului;

9. Ținerea de minte a răului - ce îngustează sufletul;

10. Clevetirea - care surpă iubirea;

11. Flecăreala - catedrala slavei deşarte;

12. Minciuna - fiica multei vorbiri;

13. Trândăvia - moartea tuturor virtuţilor;

14. Lăcomia - maica desfrânării;

15. Neprihănirea (castitatea) - începutul învierii celei de obşte şi al nestricăciunii celor stricăcioase;

16. Arghirofilia - închinarea la idoli;

17. Nesimţirea - breşa dintre trecut şi prezent;

18. Somnul - îngroşarea minţii;

19. Privegherea - subţierea spiritului;

20. Frica - nedesăvârşirea în iubire;

21. Slava deşartă - vânătoarea virtuţilor;

22. Mândria - închipuirea de sine;

23. Hula - gândurile vrăjmaşilor;

24. Blândeţea - contemplarea tainei lui Dumnezeu;

25. Smerenia - poarta Împărăţiei lui Dumnezeu;

26. Discernământul - curăţenia inimii;

27. Isihia - cale a rugăciunii neîntrerupte;

28. Rugăciunea - maica virtuţilor;

29. Nepătimirea - moartea întru înviere a sufletului;

30. Credinţa, nădejdea şi dragostea - amplitudinea cunoaşterii şi trăirii duhovniceşti.

Sfântul Ioan Scărarul, autorul cărții „Scara virtuților”, de la care își trage și numele. 

În paginile acesteia, viața duhovnicească este prezentată sub forma unei scări cu 30 de trepte care ne arată cum, prin dobândirea virtuților, putem urca până la întâlnirea cu Hristos Cel Răstignit și Înviat.

Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în cea de-a patra Duminică din El este pomenit în această zi ca fiind „scară” sau întărire a celor care înaintează duhovniceşte pe cărarea spre Înviere, urmând pilda vieții sale.

SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL

SCARA RAIULUI (SCARA DUMNEZEIESCULUI URCUȘ) 

CELE 30 DE TREPTE ALE DESĂVÂRȘIRII


1. Despre lepădarea de viața deșartă
2. Despre despătimire
3. Despre înstrăinare
4. Despre fericita și pururea pomenită ascultare
5. Despre pocăința cea făcută cu grijă și deplin arătată, în care se vorbește despre viața sfinților osândiți și despre închisoare
6. Despre pomenirea morții
7. Despre plânsul de bucurie făcător
8. Despre nemâniere și blândețe
9. Despre ținerea de minte a răului
10. Despre clevetire
11. Despre multa vorbire și despre tăcere
12. Despre minciună
13. Despre lenea sufletească
14. Despre pântecele atotlăudat și tiran
15. Despre curăția și neprihănirea nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioși prin osteneli și sudori
16. Despre iubirea de arginți și despre neagonisire
17. Despre nesimțire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului
18. Despre somn și despre rugăciune și despre cântarea în obște
19. Despre privegherea trupească și cum trebuie făcută aceasta
20. Despre frica lașă sau nebărbătească
21. Despre slava deșartă cea cu multe chipuri
22. Despre mândria cea fără de minte
23. Despre gândurile negrăite ale hulei
24. Despre blândețea, simplitatea și nerăutatea agonisite prin sârguința înțeleaptă, și nu naturale și despre viclenie
25. Despre preaînalta smerită cugetare, pierzătoarea patimilor, ce se naște în simțirea nevăzută
26. Despre deosebirea gândurilor, patimilor și virtuților
27. Despre sfințita liniștire a trupului și a sufletului
28. Despre fericita rugăciune, sfințita maică a tuturor virtuților și despre înfățișarea văzută și gândită în vremea rugăciunii
29. Despre liberarea de patimi (apathia), despre desăvârșire și despre învierea sufletului
30. Despre legătura celor trei virtuți, adică credința, nădejdea și dragostea.

“O MAMĂ SPUNE: NU CRESC UN BĂIAT CARE SĂ RĂMÂNĂ LÂNGĂ MINE, CI UN BĂRBAT CARE SĂ FIE STÂLPUL FAMILIEI LUI.


 

“O MAMĂ SPUNE:
NU CRESC UN BĂIAT CARE SĂ RĂMÂNĂ LÂNGĂ MINE, CI UN BĂRBAT CARE SĂ FIE STÂLPUL FAMILIEI LUI.
Dacă, într-o zi, fiul meu va sta în fața soției lui, încurcat între ceea ce îmi datorează mie și ceea ce simte pentru ea, atunci am greșit undeva pe drum. Nu vreau un băiat care să-mi fie fidel cu prețul fericirii lui. Vreau un bărbat care să știe cui îi este dator cu adevărat: inimii lui. Familiei lui. Chemării lui de a iubi și a proteja.
Când l-am ținut pentru prima oară în brațe, nu l-am văzut doar ca pe copilul meu, ci ca pe viitorul sprijin al unei alte femei. O necunoscută, undeva în viitor, care își va pune viața în mâinile lui. Și eu, ca mamă, aleg să fiu prima care îl învață să nu dezamăgească.
Să nu iubească cu jumătăți de măsură.
Să nu se lase prins între loialități greșite.
Să nu se simtă vinovat pentru că trăiește viața lui.
Îl învăț să-mi spună „nu”, ca să poată spune „da” soției sale. Îl învăț să nu se simtă mic lângă mine, ca să fie mare lângă familia lui. Îl învăț că iubirea nu e o competiție între mine și ea, ci o punte între generații.
Nu am nevoie să-mi rămână copil. Am nevoie să devină bărbat.
Și da, îmi doresc să mă sune, să mă viziteze, să fiu parte din viața lui. Dar nu pentru că trebuie. Ci pentru că simte. Pentru că acolo unde e iubire sinceră, nu trebuie să ceri. Prezența vine firesc. Respectul e natural. Iubirea nu cere loc în plus – ea le unește pe toate.
Cea mai mare reușită a unei mame nu e că fiul rămâne legat de ea. Ci că devine liber, echilibrat și capabil să creeze o lume mai bună din casa lui. Iar când o altă femeie va zâmbi în brațele lui, în siguranță și iubire, voi ști că mi-am făcut datoria.
Am crescut un bărbat. Nu pentru mine. Ci pentru viață.”
Text: Răzvan Vasile