Sfântul Proroc Zaharia 8 Februarie

 Canon de rugăciune către Sfântul Proroc Zaharia

Troparul Sfântului Proroc Zaharia

Glasul al 2-lea

A prorocului Tău, Doamne, Zaharia pomenire prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmos: Să cântăm Domnului...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având pe Dătătorul de lumină ascultând rugăciunile tale, dă-mi mie lumină, Dumnezeiescule Proroc Zaharia.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind împodobit cu podoabele Dumnezeieştii Frumuseţi, frumuseţea îngerilor o vedeai cu neprihănirea sufletului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind plin de sfinţenie şi de lumină, deopotrivă cu îngerii, cel ce eşti insuflat de Dumnezeu, ai avut pe îngeri împreună vorbitori cu tine şi luminători.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezlegatu-s-a blestemul strămoaşei Eva, Preacurată; că născând pe Hristos ai îmbogăţit lumea cu Binecuvântarea.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Nu este sfânt ca Domnul...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Harul cel de sus te-a umbrit, preaînţeleptule, învăţându-te prin sfinţii îngeri Adâncul Proniei, Dumnezeiasca Ocârmuire şi luminându-te, fericite, prin Sfinţii Îngeri.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învăţandu-te bunătatea cea Dumnezeiască, preafericite, ai fost povăţuit, ca un preacurat purtător de roadă, a locui întru Dumnezeiasca Sfinţenie, în Cetatea cea Preasfântă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Zid Nesfărâmat, Apărarea poporului celui cugetător de Dumnezeu şi Mântuire a sufletelor ai fost, Doamne, precum a vestit mai înainte Proorocul cel Dumnezeiesc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zămislirea ta cea fără de prihană şi naşterea cea Nestricată, Născătoare de Dumnezeu, au izbăvit lumea din stricăciune şi din moarte; că ai născut Mântuitor pe Cuvântul Cel Veşnic.

Irmosul

Nu este sfânt ca Domnul şi nu este drept ca Dumnezeul nostru, pe Care Îl laudă toată făptura; nu este drept afară de Tine, Doamne!

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cuvinte din Munte Umbros...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lămurit înveţi, preafericite, a cinsti O Fiinţă Luminătoare, Care Străluceşte în Trei Sori şi Care face să sporească propăşirile în toate cele ce sunt.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Car al lui Dumnezeu făcându-te, prorocule şi văzând multele feluri de care ale îngerilor, te-ai învrednicit a le cerceta pe toate, cele ce umblau cu bună rânduială.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un Sfeşnic Sfânt, cu multe lumini, ai văzut, fericite, Semnul Dumnezeieştii Străluciri a străjuirii Celui Ce vede toate, prin care toate se păzesc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Semnele zămislirii tale, Preacurată, izvodindu-le văzătorii de Dumnezeu proorocii, în multe feluri şi în multe chipuri, prin Taine le-au însemnat cugetătorii de Dumnezeu.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Din noaptea necunoştinţei...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel curat cu inima, care a văzut mai înainte, cu isteţimea gândului, Patima Mântuitorului, după vrednicie să se fericească.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus de fire, îndeamnă prorocul, zicând: bucură-te, Sioane Sfinte, că va veni Împăratul tău Cel Drept, mântuind cu blândeţe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărirea proorocilor şi bună cuviinţa bărbaţilor celor grăitori de Dumnezeu luminează lumea cu strălucirea proorociei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Născut din Fecioară, aducându-ne pe noi iarăşi la viaţă, ne-a izbăvit de păcatele cele mai dinainte, făcându-Se pentru noi Om.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plin fiind de dar prorocesc şi în chip minunat povăţuit în cunoştinţa celor ce vor să fie, trimis ai fost să propovăduieşti harul cel viitor şi Ziua Crucii, cea cunoscută Domnului, de Dumnezeu insuflate.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împodobit fiind cu înţelegere duhovnicească, te-ai învrednicit de darurile cele mai presus de cuget, privind arătări îngereşti, cete, grăiri şi măriri, preafericite; acelea te învăţau Tainele cele Minunate şi Dumnezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dobândind făclia faptelor bune, aprinzi lumina cunoştinţei de Dumnezeu, vestind mai înainte pe Făclia Cea Tainică a Întrupării Celei mai presus de cuvânt a Cuvântului, Care va trebui să se arate în chip Strălucitor din Sion, de Dumnezeu insuflate, Porocule Zaharia.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce a întărit cerul, te-a arătat cer duhovnicesc, Născătoare de Dumnezeu, că a iubit Frumuseţea lui Iacov şi din pântecele tău a Răsărit Soarele Dumnezeirii Trupeşte şi a luminat lumea cu har.

Irmosul

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad; şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii evreieşti în cuptor...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Peste tot pământul s-a răspândit vestirea ta cea de Dumnezeu insuflată, prrocule şi puterea cuvintelor tale, strigând: Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeule în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu totul fiind luminat cu Luminile cele de sus, ai văzut cele viitoare, ca şi cum ar fi fost de faţă. Drept aceea, preafericite, strigai: Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeule în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu cântări te cinstesc pe tine, Fecioară, Ceea ce ai cinstit firea omenească cea mai dinainte osândită de demult cu cumplită necinste. Binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Preacurată.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Domnul, Cel Ce S-a preaslăvit...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Munte Sion, Cetate Sfântă, Bucură-te foarte! Că Dumnezeiescul Proroc Zaharia cel împreună vorbitor cu îngerii te îndeamnă; dar şi tu, Ierusalime, veseleşte-te întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Zaharia, Prorocule, bucură-te foarte, văzându-ţi cuvintele împlinite, pe care le-ai proorocit luminat fiind de Duhul; pe Domnul cântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În mijlocul munţilor umbroşi vedeai stând pe îngeri, care te povăţuiau în Taină purtarea de grijă a lui Dumnezeu, cea pentru toţi, mărite prorocule, lăudând pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Scaunul cel în chip de foc al Domnului! Bucură-te, Uşă prin care trece Lumina Cea fără de materie! Bucură-te, Nor Uşor, care ai Strălucit pe Soarele dreptăţii în lume, Preacurată Născătoare de Dumnezeu!

Irmosul

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Domnul, Cel Ce S-a Preaslăvit în Muntele cel Sfânt şi în rug de foc a arătat lui Moise Taina Naşterii pururea Fecioarei; lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe tine, Maica lui Dumnezeu...

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Toată simţirea lăsând-o înţeleptule, ca un purtător de lumină stai înaintea Minţii Celei Dumnezeieşti şi Preacurate, făcând rugăciuni pentru lume. Pentru aceasta toţi te mărim pe tine, Sfinte Prorocule Zaharia.

Stih: Sfinte Prorocule Zaharia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând graiurile buzelor tale, arătătorule de cele Dumnezeieşti, chemăm pe Domnul; şi printr-Însul mântuindu-ne, te fericim pe tine, ca pe un Prooroc al Adevărului şi propovăduitor al cucerniciei, Sfinte Zaharia.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fă pe Stăpânul, cu rugăciunile tale, Desăvârşit Milostiv către cei ce săvârşesc cu credinţă sfântul şi însemnatul tău praznic, de Dumnezeu insuflate şi te cinstesc pe tine cu dragoste, ca pe un prooroc şi preaadevărat grăitor de cele Dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Adâncimi de Minuni şi Noian de daruri cunoscându-te şi lămurit ştiindu-te pe tine, Preacurată Născătoare de Dumnezeu şi Nădăjduind în ocrotirea ta, neîncetat alergăm către al tău Acoperământ.

Irmosul

Pe tine Maica lui Dumnezeu Celui Preaînalt şi Neispitită de nuntă, pe tine, Ceea ce ai născut mai presus de minte prin cuvânt pe Adevăratul Dumnezeu, pe cea mai Înaltă decât Preacuratele Puteri, cu doxologii fără de încetare te mărim.

 

SEDELNA

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Care purtate de cai, mânate de mâna Dumnezeului tuturor, ai văzut pe slujitorii cei fără de trup, minunate Prorocule Zaharia; cu care împreună bucurându-te, ca un prooroc pururea mărit, roagă-te ca să fim îndrumaţi pe calea Dumnezeieştii cunoştinţe, noi, cei ce săvârşim cu credinţă neîndoielnică preasfinţită pomenirea ta.

 

SEDELNA Praznicului Întâmpinării Domnului

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Pe Tine, Cel Ce Te-ai Întrupat din Fecioară, Hristoase, bucurându-se, Te-a primit în braţe Dreptul Simeon, strigând: acumslobozeşte pe robul Tău, Stăpâne. Iar Sfânta Ana cea nevinovată, Prorociţa şi Mărita, mărturisire şi laudă Ţi-a adus Ţie. Şi noi, Dătătorule de viaţă, strigăm către Tine: Slavă Ţie, Celui Ce ai binevoit aşa.

Rugăciunea are atâta putere încât poate schimba voinţa neschimbabilă a lui Dumnezeu

 Nu-mi plac definiţiile, dar despre rugăciune trebuie să spun că este fără îndoială o lucrare pornind de la Dumnezeu şi care se întoarce la Dumnezeu. Duhul rugăciunii este un dar pe care Duhul Sfânt îl pune în fiecare dintre noi, mai mult sau mai puţin. Noi îl facem mai activ sau mai puţin activ. Şi în acelaşi timp rugăciunea rupe o barieră care se pune între noi şi Dumnezeu.

Minunea cea mare este să-L cunoaştem pe Dumnezeu. Dacă-L chemăm cu toată puterea, Dumnezeu ni Se revelează, ni Se face cunoscut. Căutaţi în adâncul inimii voastre şi-L veţi găsi acolo pe Dumnezeu. Strigaţi din toată inima şi Dumnezeu vă va răspunde şi minuni se vor face în sufletul vostru şi duhul vostru se va limpezi, ochiul se va deschide şi veţi vedea adevărul dumnezeiesc, care este singurul mântuitor.

Rugăciunea are atâta putere încât poate schimba voinţa neschimbabilă a lui Dumnezeu. Rugăciunea poate aduce sănătate trupească şi sufletească pentru cel care se roagă, înmoaie inimile în familiile care sunt înrăite, întoarce de la păcat pe cel care săvârşeşte păcatul.

Am stat în închisoare cu mulţi oameni, cu ierarhi, cu preoţi buni, cu călugări şi am înţeles că rugăciunea este strădanie, foarte mare strădanie.

În momentul când te aşezi la rugăciune, diavolul te atacă şi după primele cuvinte, după primele scurte rugăciuni pe care le faci, îţi pune în minte tot felul de gânduri neimportante, lumeşti. Până şi curiozitatea de a şti cât e ceasul lucrează în mintea ta, sau curiozitatea de a şti dacă afară e soare sau nor. Toate acestea lucrează ca nişte acţiuni nevinovate, dar ele strică glasul rugăciunii din inima noastră.

Părintele Porfirie spune că aceste gânduri care ne vin în minte în timpul rugăciunii sunt ca nişte avioane. Întâi le auzi departe, foarte încet, ca pe un zgomot fără insistenţă puternică, apoi zgomotul creşte, şi creşte, şi creşte, şi când ajung deasupra capului tău te copleşesc cu vuietul lor şi apoi trec mai departe. Dar dacă intri în conversaţie cu aceste gânduri, ele fac din inima ta aeroport.

Mă întreabă unii credincioşi cum să facă să lupte împotriva gândurilor care le vin în minte când se roagă. Primul lucru este să nu le dai atenţie. Adică să le laşi să treacă peste capul tău. Al doilea lucru este să chemi ajutorul lui Dumnezeu şi al îngerului păzitor. Şi al treilea lucru este să nu deschizi inima ta pentru o conversaţie cu gândurile rele. Fiindcă demonul e mai puternic decât noi. Diavolul turbează atunci când cineva se roagă. Aşa se explică de ce suntem atât de atacaţi când ne rugăm. E o armată de demoni care ne aduc toate gândurile acestea josnice.

Dacă inima ta este pătrunsă cu adevărat de Duhul Sfânt, dacă rugăciunea ta îţi contopeşte întreaga inimă şi sufletul, atunci nu mai trebuie să spui multe rugăciuni, ci doar: „Doamne, nu mă lăsa!” sau „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”, care e cea mai puternică rugăciune. Numele lui Iisus este dulce la rostit, izgoneşte demonii şi aduce îngerii înapoi, iar în inimă şi în minte aduce blândeţea purtării faţă de ceilalţi. Dar dacă nu ai ajuns acolo, urmează regula rugăciunii din cartea de rugăciuni, deoarece chemând Numele lui Dumnezeu prin toate rugăciunile care se fac, chemi pe Hristos, pe Maica Domnului, pe Duhul Sfânt, pe Sfânta Treime, pe Dumnezeu Tatăl, pe Sfinţi, pe toţi Mucenicii, iar inima ta intră în vibraţie lăuntrică cu toţi aceşti sfinţi.

Câteodată vin aici, la biserică şi nu este nimeni înăuntru. Este linişte. Intru şi în clipa în care am intrat pe uşă, am impresia că toţi Sfinţii au faţa către mine, şi-au întors privirea către mine. Simt că nu sunt singur. Mă simt înconjurat de nişte puteri duhovniceşti. Şi de multe ori aud paşi mergând prin biserică… Nu văd nimic, dar se aud paşi uşori. Se aude o mişcare. Sigur, o să ziceţi: „Bine, dar biserica e veche şi trosneşte”. Poate că trosneşte biserica, dar poate că Dumnezeu îmi dă de ştire că sunt împreună cu sfinţii, că mă rog cu ei, sau ei se roagă împreună cu mine. Dumnezeu îmi dă de ştire.

Şi ştiu că în clipa aceea, într-adevăr, nu sunt singur aici şi dacă este noapte, oricât de târziu, nu-mi este frică. Nu simt urâtul, ci numai un fel de bucurie care nu-mi aparţine, care este străină de mine, nu iese din inima mea, ci-mi vine din altă parte.

Extras din Părintele Gheorge Calciu, Cuvinte vii, Editura Bonifaciu, 2009, p. 24-26

Periajului părului nu este doar un obicei de igienă sau estetic

În Medicina Tradițională Chineză (MTC), actul periajului părului nu este doar un obicei de igienă sau estetic; este considerat o formă de masaj terapeutic pentru activarea punctelor de acupunctură și echilibrarea energiei vieții sau Qi.

Iată care sunt principalele beneficii conform acestei filosofii: 1. Stimularea circulației Qi și a sângelui La MTC, "unde-i flux, nu-i durere. Capul este locul unde se unesc toate canalele Yang ale corpului. Când te speli pe dinți: Deblocarea impasului: ajuți sângele și energia să ajungă mai bine la scalp. Hrănește foliculul: Potrivit MTC, părul este „extensia sângelui” (Xue). Dacă sângele circula bine, părul crește puternic și strălucitor.

 2. Calmează mintea și spiritul (Shen) Capul găzduiește puncte importante pentru sistemul nervos. Periaj ușor înainte de culcare: Reduce excesul de Yang: Ajută la „scăderea” energiei care rămâne blocată în cap de la stres sau prea mult gândire. Combate Insomnia: Promovează o stare de relaxare profundă, ideală pentru cei a căror minte este foarte activă noaptea. 

3. Detoxifiere și prevenire Coafura acționează ca un drenaj limfatic natural pentru cap: Elimină „Vântul” și „Căldura”: Ajută la expulzarea agenților patogeni externi care, conform MTC, provoacă dureri de cap, amețeli sau răceli. Claritate mentală: Prin eliberarea canalelor, mintea devine mai ascuțită și concentrarea se îmbunătățește.

Sfaturi pentru un periaj „terapeutic”: Conturi materiale: Folosiți piepteni din lemn, corn sau fibre naturale. Evită plasticul, deoarece generează static și blochează fluxul de energie. Direcția: Pornește din față până în gât, iar din margine până în spate. Punctul Baihui (GV20): Asigurați-vă că treceți pensula peste coronilă (cel mai înalt punct al capului), cunoscut sub numele de „punctul celor o sută de întâlniri”, pentru a echilibra întregul corp. 

Frecvență: Se recomandă să o faci de aproximativ 50 până la 100 de ori dimineața pentru a trezi energia, iar noaptea pentru a o relaxa.

FIECARE OM VEDE ALTCEVA CÂND SE UITĂ LA TINE

 maginează-ți o scenă de teatru unde actorii interpretează un rol într-o piesă. Sala este plină, iar oamenii privesc spre scenă, spre actori, spre spectacol. Te-ai gândit vreodată ce este în mintea fiecărui spectator? Unii se foiesc într-una, alții sunt plictisiți pentru că nu rezonează cu teatrul sau cu interpretarea, dar au venit pentru că cineva a insistat; mai sunt cei care au citit cartea, piesa, și au venit să vadă ceea ce au înțeles ei din text. Unii sunt total absorbiți de interpretarea actorilor, în timp ce alții sunt fascinați de costume, de lumini sau de decor. Iar exemplele pot continua.

Dacă la sfârșit ai pune toți spectatorii să spună ce au înțeles din acel spectacol, ce i-a impresionat cel mai mult, ce a rămas viu în memoria lor, iar ei ar fi 100% sinceri, ai vedea că răspunsurile ar fi total diferite. Fiecare a văzut altceva, a reținut anumite aspecte și a rămas cu impresii diferite. Și e normal să fie așa. Fiecare om percepe realitatea prin filtrul educației și al credințelor proprii. Un om care nu are preocupări legate de spectacole are un anumit filtru prin care vede lucrurile și le judecă; altul care a citit mult are alt filtru prin care înțelege, etc. Pentru cei care nu sunt deloc interesați de teatru, orice spectacol este pierdere de timp pentru că ei au alte preocupări. Cei care sunt pasionați de teatru abia așteaptă orice prilej să vadă spectacole și să se bucure de ceea ce văd și simt. Indiferent ce părere ar avea spectatorii care au fost în sală, cu toții au dreptate, doar că fiecare a văzut altceva. Câți spectatori atâtea opinii. Și acum să întoarcem lumina reflectoarelor spre tine. Tu ești scena pe care se desfășoară spectacolul vieții tale. Fiecare om pe care îl întâlnești este un spectator al tău. Unii se vor grăbi să plece după primul act, alții rămân până la sfârșit, dar adorm; alții vor critica într-una ceea ce aud și văd la tine și vor veni cu propuneri cum ar trebui să faci și să fii pentru ca ei să te placă. Apoi sunt cei care te urmăresc și te admiră fără să simtă nevoia să se manifeste zgomotos. Și mai sunt cei cărora le place atât de mult de ei în prezența ta încât vor vrea să revină la „spectacolul” numit TU; pentru ei ești o inspirație. Indiferent ce părere au ceilalți despre tine, nu uita că ei te pot percepe doar la nivelul de profunzime la care se văd pe ei. Un om superficial, obișnuit să critice și să comenteze fără să știe adevărul despre ce vorbește, te va vedea la fel, superficial, și te va condamna pentru asta. Un om a cărui educație s-a bazat pe sublinierea defectelor, va căuta la tine doar defecte, incapabil fiind să vadă partea frumoasă, calitățile. Un om care a lucrat cu el și a reușit în viață, îți va vedea potențialul. Cineva care nu a făcut nimic pentru el ci a așteptat ca altcineva să-i spună cine e și ce să facă va aștepta și de la tine îndrumări, iar dacă nu i le dai te va învinui pentru nefericirea lui. Cineva obsedat de imagine și de părerea celorlalți despre el te va judeca doar la nivel de imagine, nu îl va interesa miezul, esența ta. Un om cu multe traume nerezolvate din copilărie nu te poate vedea decât prin prisma acestor răni, și te va identifica cu unul dintre personajele care atunci au existat în viața lui: dacă vocea ta îi amintește de cea a agresorului, te va respinge din start indiferent cât de mult ai încerca să-i demonstrezi că nu ești ca acel om rău de care îi amintești; iar dacă felul tău de-a fi seamănă cu a cuiva care l-a alintat și iubit, va dezvolta un atașament puternic față de tine, deși nu te cunoaște prea bine. Cred că ai înțeles: fiecare om vede altceva când se uită la tine. Și nu, nu este deloc greșit dacă nu te vede cum te vezi tu sau așa cum ai vrea tu să fii văzut. Iar dacă vei înțelege acest lucru, vei înțelege adevărul: OMUL NU TE VEDE PE TINE CÂND TE PRIVEȘTE, CI VEDE UN ASPECT AL LUI, O IMAGINE PE CARE I-O OGLINDEȘTI. Și reciproca este valabilă: NU POȚI VEDEA LA ALȚII DECÂT CEEA CE ÎȚI OGLINDESC EI.

Gandul este energie Energia are conștiință Cu cel ce are conștiință poți comunica

 Această afirmație rezonează cu viziuni spirituale și metafizice, fiind totodată explorată și în teorii recente care încearcă să unească fizica cu conștiința.

Iată o analiză a acestei idei pe baza rezultatelor căutării:

• Gândul este energie: Din punct de vedere fiziologic, gândurile sunt procese electrochimice care generează câmpuri electromagnetice (prof. dr. Dumitru Constantin-Dulcan). În sens metafizic, gândul este o formă de energie informațională care circulă și poate influența realitatea.
• Energia are conștiință: Această perspectivă susține că Universul nu este inert, ci susținut de un câmp de energie conștientă, adesea numit „câmpul de conștiință”. Unii cercetători propun că conștiința este însăși energia responsabilă pentru crearea și direcționarea vibrațiilor gândurilor.
• Comunicarea cu energia conștientă: Deoarece gândurile sunt energie, ele pot interacționa cu alte forme de energie conștientă. Aceasta este baza unor concepte precum telepatia, intuiția sau influențarea realității prin intenție. De asemenea, se susține că "energia urmează atenția" (unde îți pui atenția, acolo curge energia), permițând comunicarea la nivel energetic. 

Concluzie: Această paradigmă sugerează că suntem parte a unui Univers interconectat, unde mintea și materia nu sunt separate, ci constituie o singură entitate energetică și conștientă. Iată o scurtă analiză a acestui raționament și a modului în care ne influențează viața:

1. Gândul este Energie

Din punct de vedere biologic, gândurile sunt impulsuri electrochimice în creier. Totuși, la un nivel mai subtil, mulți cercetători și practicieni consideră că gândul are o frecvență de vibrație. Dacă privim materia prin lentila fizicii, tot ceea ce pare solid este, la bază, energie în mișcare.

2. Energia are Conștiință

Aceasta este puntea către Panpsihism — ideea că mintea sau conștiința este o trăsătură fundamentală a universului, la fel ca masa sau sarcina electrică. Dacă energia nu este doar "combustibil mort", ci poartă informație și intenție, atunci întregul univers devine un câmp vast de inteligență.

3. Comunicarea cu Conștiința

Dacă acceptăm primele două premise, concluzia ta devine un instrument practic:

• Intenția: Comunicarea nu se mai face doar prin cuvinte, ci prin starea interioară.
• Rezonanța: "Comunicăm" cu oportunitățile sau oamenii care vibrează pe aceeași frecvență cu gândurile noastre predominante.
• Interactivitatea: Viața nu mai este ceva ce "ni se întâmplă", ci un dialog continuu între conștiința noastră individuală și conștiința universală.

---

O perspectivă interesantă: Dacă putem comunica cu această energie conștientă, atunci cel mai important "limbaj" pe care trebuie să-l învățăm nu este cel verbal, ci cel al emoției și al prezenței.

 Iată o scurtă analiză a acestui raționament și a modului în care ne influențează viața:

1. Gândul este Energie

Din punct de vedere biologic, gândurile sunt impulsuri electrochimice în creier. Totuși, la un nivel mai subtil, mulți cercetători și practicieni consideră că gândul are o frecvență de vibrație. Dacă privim materia prin lentila fizicii, tot ceea ce pare solid este, la bază, energie în mișcare.

2. Energia are Conștiință

Aceasta este puntea către Panpsihism — ideea că mintea sau conștiința este o trăsătură fundamentală a universului, la fel ca masa sau sarcina electrică. Dacă energia nu este doar "combustibil mort", ci poartă informație și intenție, atunci întregul univers devine un câmp vast de inteligență.

3. Comunicarea cu Conștiința

Dacă acceptăm primele două premise, concluzia ta devine un instrument practic:

• Intenția: Comunicarea nu se mai face doar prin cuvinte, ci prin starea interioară.
• Rezonanța: "Comunicăm" cu oportunitățile sau oamenii care vibrează pe aceeași frecvență cu gândurile noastre predominante.
• Interactivitatea: Viața nu mai este ceva ce "ni se întâmplă", ci un dialog continuu între conștiința noastră individuală și conștiința universală.

---

O perspectivă interesantă: Dacă putem comunica cu această energie conștientă, atunci cel mai important "limbaj" pe care trebuie să-l învățăm nu este cel verbal, ci cel al emoției și al prezenței.    

Tot asa se eliberează si gândirea negativa. Si va dispărea si boala ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceprea de a ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar si peste unele situații de viață f complicate si f periculoase.

 

Cei care aleg să rămână, o fac din dor.

 Dacă te las să intri în viața mea, o fac ca pe un gest rar, aproape sacru. Deschid uși pe care nu le deschid oricui și aprind lumini în colțuri unde, de obicei, păstrez tăcerea. Dacă ai ajuns să-mi cunoști secretele, să-mi auzi tremurul din voce când vorbesc despre ce m-a durut, despre ce mă sperie și despre ce iubesc până la capăt, atunci să știi că te-am așezat foarte aproape de inimă. Acolo unde nu ajung întâmplările, ci doar oamenii aleși.

Afecțiunea mea nu e grăbită și nici zgomotoasă. E caldă, constantă, și se spune mai mult prin prezență decât prin promisiuni. E felul meu de a spune „rămâi”, fără să te leg, fără să te oblig. Iar dacă, într-o zi, vei simți nevoia să pleci, nu te voi opri. Te voi lăsa să pleci cu aceeași delicatețe cu care te-am primit. Pentru că iubirea adevărată nu ține pe nimeni captiv. Ea doar oferă, și rămâne frumoasă chiar și atunci când e lăsată în urmă. Cei care aleg să rămână, o fac din dor. Ceilalți pleacă cu amintirea că, pentru o vreme, au fost iubiți sincer. Eco-uri

Nu sunt nici indiferentă, nici egoistă. Dacă zâmbesc des nu înseamnă că în viața mea e doar lapte și miere...Zâmbetul reflectă, poate, sufletul, dar nu și încercările sale. Îmi port sensibilitatea în felul meu, nu trebuie să o expun, nu are nici un folos. N-am să explic nimănui ceea ce sunt.....atunci când mă împiedic o știu numai eu. Lumea vede doar când merg. N-am cum să mă supăr pe omul care și-a format o părere despre mine, deși nici nu mă cunoaște. Dacă imi ști numele...îmi vezi zâmbetul sau încruntarea.. nu înseamnă că mă cunoști!! Nu caut atenție și nici vreo șansă de a fi pe plac. Caut să fiu eu, explicabilă sau inexplicabilă. Nu mă obosesc cu prea mulți oameni...Nu pretind că pot să îmi umplu inima cu toată lumea, dar asigur sentimente reale pentru câțiva. Să ZAMBIM zic...să încercăm să fim mai buni,si să iubim mai mult ..

☆Îți permiti ceva frumos în fiecare zi. ☆Chiar dacă e ceva mic. ☆Citește o poezie. ☆Ascultă o melodie care îți place. ☆Râzi cu un prieten. Observă cerul chiar înainte ca soarele să apună. ☆Uită-te la un film clasic. ☆Mănâncă o felie de plăcintă cu lămâie. ☆Alege tu. ☆Doar să fie un mod simplu de a-ți reaminti că lumea e plină de minunății. ☆Chiar și în momentele vieții când nu reușim să le apreciem, uneori ne ajută să ne reamintim că există lucruri frumoase, pentru când vom fi pregătiți. ☆

În loc să-ți pierzi vremea cu cineva care nu te ascultă (prostu), vorbește cu cineva care vrea să vorbească, cu tine. Pentru că, cuvintele au sens doar atunci când cineva vrea cu adevărat să le înțeleagă.

 Cinci tipuri de oameni cu care este inutil să discuți

Există oameni cu care orice conversație este o pierdere totală de timp. Ei nu ascultă, nu vor să înțeleagă și transformă orice dialog într-o ceartă sau într-o farsă. Iată cinci tipuri de oameni cu care chiar nu merită efortul: 1. Prostul inveterat Acesta este tipul care are întotdeauna dreptate. Nu există nicio modalitate de a-l face să înțeleagă - nici cu fapte, nici cu logică, nici cu onestitate. El nu ascultă: așteaptă doar momentul în care să spună „Ți-am spus eu”. Să vorbești cu el este ca și cum ai vorbi cu un zid. Iar zidul este făcut din beton armat. 2. Pseudo-expertul Crede că le știe pe toate... dar abia cunoaște elementele de bază. Tot aruncă în jur termeni „inteligenți” pe care nici măcar nu-i înțelege. Și chiar dacă nu are nicio idee despre subiect, va încerca să te convingă că el știe mai multe decât oricine altcineva. 3. Cel care explodează la prima Cu el, orice conversație se transformă într-o ceartă. În loc de argumente, țipete. În loc de dialog, competiție emoțională. Puteți vorbi despre cele mai banale lucruri... și dintr-o dată deja vă certați de parcă ar fi un proces. Ar fi bine să pleci și să nu te implici în acest joc. 4. Cel care te urăște în tăcere Uneori se vede. Vorbești și cuvintele tale sunt răstălmăcite. Dai o părere cu intenții bune și el te ridiculizează. Tu ești sincer, iar el îți răspunde cu sarcasm. Nu este vorba: este otravă deghizată în dialog. Și cel mai rău lucru: tu nu ai făcut nimic. Doar că această persoană are o ranchiună ascunsă și o deghizează în „obiectivitate”. 5. Persoana arogantă care se simte superioară Știe totul. A „ieșit deja în față” și acum privește de sus. El nu ascultă, nu este interesat de punctul tău de vedere. Pentru el, opinia ta este doar un zgomot de fond. El nu vorbește - el ține prelegeri. Și nici măcar nu observă că ați plecat deja în liniște.

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă după sfârșitul acestei vieți?

 Viața este o călătorie care transcende fizicul, plină de lecții și oportunități de a crește. Moartea nu este sfârșitul, ci o transformare care ne invită să fim conștienți de acțiunile noastre și de impactul lor asupra viitorului.

„Viața nu este despre a-i mulțumi pe toți. E despre a găsi curajul să fii autentică, chiar dacă asta înseamnă să mergi împotriva așteptărilor altora. Nu-ți cere scuze pentru cine ești sau pentru alegerile tale. Oamenii care te iubesc cu adevărat te vor înțelege, iar cei care nu te înțeleg nu contează. Am învățat că nu trebuie să te agăți de nimeni care nu te sprijină. Viața e prea scurtă pentru a o petrece lângă cei care îți iau mai mult decât oferă. Fii blândă cu tine însăți și alege întotdeauna ceea ce îți hrănește sufletul. În cele din urmă, fericirea ta este responsabilitatea ta.”

Când oamenii aud de „standarde înalte”, se gândesc de obicei la bani și la mărci de lux.

Îl ascult și mă gândesc la loialitate, inteligență emoțională și respect, pentru că banii nu repară o persoană rea, cu atât mai puțin nu cumpără o personalitate bună.

Respirație diafragmatică

Respirația diafragmatică (abdominală) este o tehnică de respirație profundă care utilizează mușchiul diafragmă pentru a maximiza schimbul de gaze, reducând stresul, anxietatea și îmbunătățind funcția pulmonară. Se realizează prin inspir nazal lent care umflă abdomenul, urmat de un expir pe gură care retrage abdomenul, menținând pieptul aproape nemișcat.

Beneficii și Tehnici:Beneficii: Reduce tensiunea arterială, scade ritmul cardiac, diminuează anxietatea, gestionează stresul, îmbunătățește capacitatea pulmonară și ajută la somn.
Cum se practică:Poziția:
Întins pe spate cu genunchii îndoiți sau așezat confortabil într-un scaun, cu umerii relaxați
.
Plasarea mâinilor: O mână pe piept și cealaltă pe abdomen (sub cutia toracică).
Inspir: Se inspiră lent pe nas, simțind cum abdomenul se ridică (mâna de pe abdomen se mișcă, cea de pe piept rămâne nemișcată).
Expir: Se expiră ușor prin buzele strânse, simțind cum abdomenul coboară.
Recomandare: Se recomandă repetarea timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, pentru rezultate optime în gestionarea stresului.






Această tehnică este utilă mai ales pentru gestionarea emoțiilor și pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice