Dacă am greșit…
Oh, da… și încă cât!
Am greșit atunci când am permis cuvintelor ascuțite să-mi felieze sufletul în bucăți.
Am greșit atunci când am acceptat să fiu “micșorată” în fața unor “înălțimi”.
Am greșit atunci când am tăcut și m-am prefăcut că nu văd nedreptatea doar “ca să fie bine”…
Am greșit atunci când mi-am strâns lacrimile în pumni și le-am lăsat să-mi intre, picătură cu picătură, în sânge.
Am greșit atunci când am dat prea multă importanță vorbelor crezând încontinuu că vor veni și faptele…
Am greșit atunci când am dat voie să mi se ascundă visurile după ziduri înalte și reci.
Am greșit atunci când am oferit a n-a șansă celor care, s-au văzut mereu în oglindă, fără de greșeală.
Am greșit atunci când mi-am astupat gura inimii ca să aud doar ce-i în jurul meu…
Am greșit! Știu că om fără de greșeală nu există. Iar eu sunt unul dintre ei. Mă accept și mă iubesc așa cum sunt căutând să învăț din toate! Până la urmă, cine-i perfect?!!
Viața nu ne pune în buzunarele inimii numai bilețele de dragoste. Astăzi poți fi iubit de oameni, mâine, hulit și îmbrâncit. Nu cere socoteală lor! Cere-ți ție! Apoi, iartă-te, iartă-i, crede în tine și mergi mai departe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.