Sfântul Mucenic Sozont 7 Septembrie

 

• 

  
  

Era în cetatea Pompeiopol un tânăr cu neam din Licaonia, anume Sozont, creștin cu credință, cu deprinderi bune, plin de lucruri bune, pentru că învăța ziua și noaptea legea Domnului.

Maximian, ighemonul Ciliciei, când a intrat în cetatea Pompeiopol, făcându-se praznic idolului de aur, a adus multe jertfe. Era acolo un tânăr cu neam din Licaonia, anume Sozont, creștin cu credință, cu deprinderi bune, plin de lucruri bune, pentru că învăța ziua și noaptea legea Domnului. Acesta, păscând oile cele ne-cuvântătoare, pe cele cuvântătoare le povățuia la pășunea cea bună; pentru că unde era el cu oile, acolo se adunau la dânsul și ceilalți păstori, copii și bărbați, și îi învăța pe ei să cunoască pe unul Dumnezeu. Așa, pe mulți a adus la Sfântul Botez, pentru că darul Domnului nostru Iisus Hristos era întru dânsul.

Odată, păscând oile pe lângă un izvor unde se afla un stejar mare, a adormit cu somn dulce și a avut o vedenie dumnezeiască, care îl chema pe el la nevoința mucenicească, și i s-a mai spus că acel loc are să fie multora de folos, pentru că se va sfinți cu darul cel ce se coboară de sus și mulți vor afla mântuire printr-însul și vor preamări Sfânta Treime. Deci, sculându-se din somn bunul păstor, a încredințat altora oile și a lăsat în locul acela arcul său și trei săgeți spre pomenirea sa, iar el singur a intrat în cetatea Pompeiopol și a văzut păgânătatea ce se înmulțea și sfânta credință scăzând, și l-a durut inima de aceasta. Intrând în capiștea idolească, unde se găsea un idol de aur, a luat de la dânsul o mână și, sfărâmând-o, a împărțit-o la săraci. Apoi fiind mare tulburare în cetate pentru mâna cea de aur care se luase de la idol, mulți erau cercetați și chinuiți. Dar Sfântul Sozont, nevrând ca altcineva să pătimească pentru vina lui, a mers singur la ighemonul Maximian și s-a dat pe față. „Eu sunt – zise el – cel ce am luat mâna idolului vostru, pe care am zdrobit-o, iar aurul l-am dat celor ce aveau trebuință.”

Fiind cercetat pentru ce a îndrăznit a face un lucru ca acela și a aduce necinstire idolului lor, a răspuns: „Am făcut aceasta ca să vă încredințați de puterea cea slabă a idolului vostru. Când am luat mâna de pe dânsul, el nu s-a împotrivit. Să fi zis ceva!? Nici că l-a durut și nici nu a suspinat. Și cum putea să se împotrivească fiind mut și fără de suflet? Că de ar fi fost Dumnezeu adevărat și viu, mi s-ar fi împotrivit și nu s-ar fi lăsat să-i fac rău. Iar eu, cunoscându-l pe el că este idol, iar nu Dumnezeu, i-am sfărâmat mina; ba încă era să-l zdrobesc cu totul, ca să nu vă mai închinați lucrului cel făcut de mâini omenești care, deși are ochi, urechi, mâini și picioare, nici nu vede, nici n-aude, nici nu grăiește, nici nu pipăie, nici nu umblă și nici nu poate să-și ajute lui ceva, când l-ar bate cineva sau l-ar preface în bucăți”.

Auzind aceasta, ighemonul a poruncit ca să-l lungească pe el fără milă. Deci, mai întâi, l-au spânzurat și cu drugi de fier peste coaste l-au strujit; apoi încălțându-l cu încălțăminte de fier care avea piroane ascuțite pe dinăuntru, l-au pornit prin cetate, iar sfântul preumblîndu-se astfel, slăvea pe Hristos Dumnezeu. După aceasta, iarăși îl spânzurară pe lemn și cu toiege de fier foarte tare îl bătură, cât nu numai trupul, ci și oasele i-au sfărâmat. În acele munci sfântul și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu. Apoi, văzându-l pe el prigonitorii că murise, l-au luat de pe lemn, după porunca ighemonului și au făcut foc mare ca să-i ardă trupul pentru a nu fi cinstit de credincioși. Și când aruncară în foc trupul lui, cel mult pătimitor, deodată se făcură fulgere și tunete groaznice și a căzut ploaie mare cu grindină, încât îndată focul s-a stins. Iar poporul ce se afla acolo s-a răspândit de frică și a rămas trupul sfântului întreg. Și, venind noaptea, credincioșii vroiau să ia sfintele lui moaște, dar nu puteau fiind întuneric mare. Și mâhnindu-se ei foarte tare de aceasta, iată în miezul nopții, o lumină din cer a strălucit peste moaște pe care, luându-le credincioșii, le-au îngropat cu cinste. Iar de la mormântul lui multe minuni se făceau și nu numai de la mormânt, ci și de la izvorul cel de sub stejar, unde sfântul, dormind, a avut vedenia aceea. Asemenea felurite tămăduiri se dau bolnavilor, cu darul lui Hristos și cu rugăciunile sfântului pătimitor. Pentru aceea, mai pe urmă s-a zidit acolo o biserică în numele lui, spre lauda întru dânsa a unuia în Treime adevăratului Dumnezeu, Căruia se cuvine slava în Veci. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Sozont

Troparul Sfântului Mucenic Sozont, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Sozont, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Adâncul Mării Roşii...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Roagă-te acum, preamărite, Făcătorului de bine, Domnului, să ne mântuiască de toate supărările şi primejdiile şi nevoile cei ce cinstesc astăzi cinstită pomenirea ta, Mucenice Sozont.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stea cu totul luminată te-a arătat Hristos la înălţimea Bisericii, cu adevărat, mucenice, ca să luminezi toată lumea cu strălucirile nevoinţelor tale, prealăudate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu săgeţile răbdării săgetând pe vrăjmaşii Domnului şi cu sabia bărbăţiei tăind oştile lor, ai luat cunună de biruinţă, Sfinte Mucenice Sozont.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fără de sămânţă ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu, din Dumnezeiescul Duh, cu voia Tatălui şi ai născut cu Trup pe Cel din Tatăl, fără de maică şi pentru noi din tine fără de tată.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curgerile sângiurilor tale, în chip de râuri curgând pentru Hristos, au stins focul necredinţei, pururea pomenite mucenice.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu răbdare ai suferit iuţimea chinuitor, ca un turn de nesfărâmat, mărite, stricând îngrădirea rătăcirii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca David pe Goliat, ai surpat pe vrăjmaşul gândului, împreună cu oastea lui cu praştia credinţei, întru tot mărite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai tu te-ai făcut Pricinuitoare de bunătăţile cele mai presus de fire pentru cei de pe pământ, Maica lui Dumnezeu; pentru aceea, cântăm ţie: Bucură-te!

Irmosul

Se veseleşte de Tine Biseri ca Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Văzându-Te Biserica...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfierbântându-te de dragostea lui Dumnezeu, Preafericite, cu cuvintele tale ai ars toată rătăcirea cea de uscăciune a celor fără de Dumnezeu şi bucurându-te, cântai: Mărire puterii Tale, Doamne,

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind Biserică a Domnului cu sfinţenie lucrată, ai năvălit la capiştea celor fără de Dumnezeu şi închinăciunile lor cu vitejie le-ai sfărâmat, mucenice, biruitorule prealăudate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Casă de doctorie a toată boala s-a arătat sfânta ta biserică celor ce cu credinţă năzuiesc şi cinstesc într-însa vitejiile tale, Mucenice Sozont, biruitorule minunate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Neispitită de nuntă ai născut, o, Fecioară! Şi după naştere iarăşi te-ai arătat Fecioară. Pentru aceea, cu glasuri neîncetate, prin credinţă fără de îndoială, cântăm: Bucură-te, Stăpână.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, mucenice, fiind luminat cu Lumina Treimii, ai micşorat negura necredinţei celei cu mulţi zei, arătându-te luminător pururea luminând toate.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, arătându-te trandafir bine înflorit şi cu roşeala sângiurilor tale înfrumuseţat, ai umplut lumea de mirosul cel bun al minunilor tale, Fericite Mucenice Sozont.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, fiind strugure gândit al viei lui Hristos, ai izvorât vinul cel de bună umilinţă al muceniciei pentru cei ce cu credinţă te măresc pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Armă Nesfărâmată pe tine te punem înainte împotriva vrăjmaşilor; pe tine te avem Întărire şi Nădejde a mântuirii noastre, Mireasă a lui Dumnezeu.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind a te jertfi pentru dragostea lui Dumnezeu, ca o jertfă fără prihană ai fost primit la masa Lui. Pentru aceea, cu bună credinţă te cinstim, prealăudate.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plutind neudat pe luciul rătăcirii, ai ajuns la limanul Împărăţiei celei de sus, dobândind liniştea cea veşnică, fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu unghii de fier sfărâma coastele tale fără de milă chinuitorul, iar tu cu mărire ţi-ai dat în mâinile lui Dumnezeu duhul, preafericite, pururea pomenite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

O, Minune mai nouă decât toate minunile! Că, zămislindu-Se în pântece Fecioresc fără de ispită de bărbat, Cel Ce cuprinde toate, nu S-a strâmtorat cu cuprinderea.

Irmosul

Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

 

CONDAC

Glasul al 2-lea

Pe adevăratul şi de Dumnezeu purtătorul mucenic şi nevoitorul cel iscusit al dreptei credinţe, adunându-ne astăzi, cu mare glas să-l lăudăm, pe Sfântul Sozont tăinuitorul darului, pe dătătorul de tămăduiri cel bogat. Că se roagă lui Dumnezeu pentru noi toţi.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: În cuptorul persienesc...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În cuptorul chinurilor celor cu dureri fiind aruncat, mucenice, ai primit de la Dumnezeu rouă de răbdare şi cu mulţumire, strigai: Binecuvântat eşti în Biserica Slavei Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având suflet mai luminat decât aurul, nu ai voit, mucenice, să jertfeşti zeului cel făcut de aur şi fără de suflet; iar pe tine te-ai adus lui Dumnezeu jertfă cu bun miros.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Păstorul Cel Mare pe tine cu adevărat păstor oilor Sale, mucenice, ca pe un miel fără de prihană te-a aşezat la turma Sa cea nerătăcită, arătându-te pe tine nevătămat de lupii cei înţelegători, prealăudate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Sfinţitule şi Dumnezeiesc Locaş al Celui Preaînalt, Născătoare de Dumnezeu; că prin tine s-a dat bucuria celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Stăpână fără prihană.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Mâinile întinzându-şi...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luând, înţelepte, mâna idolului cel făcut de aur, ai dat-o săracilor, nevoindu-te a-ţi câştiga ţie avuţia cea cu adevărat necheltuită a muceniciei, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu trupul luptându-te împreună cu Cel fără de trup, cu ajutorul lui Hristos l-ai surpat pe el. Pentru aceea, ţi s-a dat, mărite, dar de săvârşire a minunilor de la Dumnezeu; către Care, bucurându-te, strigai: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Deschizând gura ta ai um plut-o de Duh, Sfinte Mucenice Sozont, Prealăudate; iar gurile vrăjmaşilor, care huleau pe Cel Ce i-a zidit, le-ai umplut de toată ruşinea şi bucurându-te, strigai lui Hristos: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai tu în toate neamurile, Fecioară Preacurată, te-ai arătat Maică lui Dumnezeu; tu te-ai făcut Locaş Dumnezeirii, Preacurată, nearzându-te cu Focul Luminii Celei Neapropiate. Pentru aceea, te binecuvântăm toţi, Marie, Mireasă a lui Dumnezeu.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mâinile întinzându-şi Daniel, gurile leilor, cele deschise în groapă le-a încuiat; şi puterea focului au stins, cu buna faptă încingându-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată...

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Piatră Aleasă te-ai arătat lui Hristos Cel din capul unghiului, mucenice, risipind îngrădirea rătăcirii, iar inimile credincioşilor le-ai întărit.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râu de viaţă câştigându-te acum Biserica lui Hristos pe tine, mucenice, cu râurile sângiurilor nevoinţelor tale se adapă ca şi cu nişte ape dulci şi cu bună cuviinţa minunilor tale totdeauna se înfrumuseţează.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Aflat-ai răsplătire nevoinţelor şi chinurilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, Împărăţia Cerurilor, întru care adu-ţi aminte, Prealăudate Sozont şi de cei ce cu credinţă săvârşesc pomenirea ta cea sfântă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezleagă lanţurile greşelilor mele, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai născut Izvorul Milostivirii; şi umple-mi, de Dumnezeu Dăruită, inima de bunătate, ca după vrednicie să te măresc pe tine.

Irmosul

Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat Fecioară, s-a tăiat, adunând firile cele osebite; pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Mântuindu-te prin credinţă, Sfinte Mucenice Sozont mult nevoitorule, te-ai făcut liman de mântuire pentru cei înviforaţi, cu rânduiala de mai înainte a lui Hristos Dumnezeu. Că izvorăşti râuri de tămăduiri pentru cei ce doresc şi potoleşti totdeauna aprinderea bolilor. Pentru aceasta, Dumnezeiască pomenirea ta cu credinţă o cinstim.