Ne permite să aruncăm o privire cât de primitivi am fost!

  legătura dintre sacrificiile ritualice antice, conceptul biblic al Holocaustului original, care înseamnă "a arde totul" ca ofrandă, și Holocaustul istoric al secolului al XX-lea.

Atinge subiecte teologice și filosofice
​

Originea cuvântului "Holocaust"
Provine din grecescul holokaustos (ólos: "totul" și kaustos: "ars").

Inițial, se referea la sacrificii de animale care erau complet dedicate focului în cinstea divinității în diverse civilizații

Context biblic, comun la evrei, greci, romani, cartaginezi

Legea cauzei și efectului, Karma istorică
​

Jertfa prin foc sacru, acceptabilă, a "semănat" o sămânță care, secole mai târziu, s-a manifestat împotriva lor.
​

Tehnica se întoarce împotriva creatorului
Cultura sângelui și focului ca metode valide de "răscumpărare" creează un precedent periculos.
Contrastul cu realitatea istorică
​
Tragedia este că naziștii foloseau metode de abator

Ne permite să aruncăm o privire cât de primitivi am fost!

Nicio națiune sau cultură care și-a bazat istoria pe violență (fie împotriva animalelor, fie împotriva războaielor) nu ar fi în siguranță de a primi aceeași energie înapoi.
​
Legea cauzei și efectului

Repetăm până ne amintim originea noastră sublimă

Dumnezeu ne lasă legi... Le purtăm în conștiința sufletului

Dumnezeu ne iubește... Are grijă de noi, noi decidem cum să existăm

Viața este una și eternă, aceste sfere sunt școli, spitale

Suntem creatorii realităților...

Cine este mereu disponibil nu arată dragoste; Arată o lipsă de limite. Iar în univers — de la fizica cuantică la metafizică — nimic fără limite nu păstrează valoare. Energia care nu întâmpină rezistență este dispersată. Particula care nu se află în fața unui câmp nu generează informații. Iar persoana care este mereu acolo îl antrenează pe celălalt să nu facă niciun efort.

În cuantic, observatorul modifică rezultatul. În viață, disponibilitatea absolută modifică respectul. Când ești mereu acolo, prezența ta încetează să mai fie un eveniment și devine un fundal. Nu mai generezi așteptări, tensiune creativă sau apreciere. Creierul uman nu înțelege ceea ce nu costă energie să fie obținut. Nu este rău: este biologie.

Metafizica a spus-o înainte: unde nu există goliciune, nu există creație. Cei care nu știu cum să se retragă îl împiedică pe celălalt să crească. Și aici vine partea incomodă: mulți oameni nu abuzează pentru că sunt răi, ci pentru că i-ai antrenat. De fiecare dată când salvai, justificai sau ascultai plângeri neschimbate, întăreai un comportament. Psihologie de bază: ceea ce este întărit, se repetă.

Oamenii care trăiesc din plângeri nu caută soluții, ci martori. Iar cei care sunt mereu disponibili devin scena. Dar nimeni nu respectă scena; Ei îl folosesc. De aceea doare când ești ignorat mai târziu. Nu este trădare, este coerență cu rolul pe care l-ai acceptat.

Energia urmează concentrarea. Dacă te concentrezi pe a-i susține pe ceilalți, viața ta intră în entropie. Te golești crezând că iubești, când în realitate eviți conflictul de a stabili limite. Întunecat, da. Și real.

Dragostea adevărată nu este o prezență constantă, ci o prezență conștientă. Nu este salvare, ci permite celuilalt să-și înfrunte propriul câmp de forță. Când te retragi, celălalt evoluează... sau pleacă. Ambele lucruri sunt câștiguri.