— Știi care este cel mai mare dezmăț din lume? —

 „Un om merge la un vindecător care se gândește la bani, la faimă, la amanta lui. Poate un astfel de vindecător să ajute?“

Orice om, atunci când are compasiune față de altul, chiar dacă este credincioș, preia întotdeauna un pic de negativitate și apoi se curăță. Aceasta funcționează ca o vaccinare. Păcatele altora sunt mai ușor de îndepărtat, dar dacă vindecarea devine o muncă, iar dorința de a-L sluji pe Dumnezeu este insuficientă, atunci pot apărea o mulțime de probleme, care se vor transforma în boli reale. Toți spun că un clarvăzător poate avea un efect negativ asupra pacientului, mai ales dacă acesta nu este credincioș, dar nimeni nu bănuiește că un clarvăzător poate lua asupra lui negativitatea.Vindecătorii iau asupra lor o mulțime de probleme, apoi se îmbolnăvesc, își pierd mințile, mor, mai ales dacă tratează pacienți cu cancer. Sufletele lor se întunecă, copiii mor și așa mai departe. Noi suntem toți conectați la nivel subtil, deci emoțiile noastre se pot amesteca, iar sufletele se pot contopi unele cu altele. În Anglia, un psihiatru care a lucrat doi ani trebuie să se odihnească un an, adică sufletul și emoțiile lui trebuie să se purifice. La noi psihiatrii devin tot mai mult ca pacienții lor.Dar problema nu pare să existe. — Înțeleg ce e cu medicii, — spune un prieten, — eu însumi sunt medic, spune-mi despre vindecători. — Cu plăcere, — spun eu, — imaginează-ți o astfel de situație. Un om bolnav merge la un sfânt. Sfântul s-a rugat • omul s-a vindecat. Ce se întâmplă? Boala este legată de emoțiile noastre subconștiente, mai simplu spus, păcatul se depozitează în sentimentele noastre, ele pătrund adânc în subconștient și rămân acolo. Sfântul se îndreaptă spre iubire și Dumnezeu, iar sentimentele lui se purifică la un nivel foarte profund. Dacă sentimentele bolnavului, sufletul lui se îndreaptă, el se vindecă, dar pentru aceasta trebuie să ne unim cu sfântul, să-i deschidem sufletul, să credem în Dumnezeu. Orice emoție este un spațiu și timp comprimate, emoția este o situație. De aceea, când ne schimbăm emoțiile subconștiente, ne schimbăm caracterul și soarta. Acum imaginează-ți că un om merge la un vindecător, care se gândește la bani, la faimă, la amanta lui. Poate un astfel de vindecător să ajute? Cu greu poate curăța sufletul, dar poate transfera boala de la un organ la altul, poate arunca negativitatea în sufletul pacientului sau al copiilor lui – cu plăcere. Există și o altă opțiune • să ia asupra lui problema altuia. Iar rezultatul este că vindecătorul ia asupra lui păcatul altuia. Iar pacientul devine curat. — Știi care este cel mai mare dezmăț din lume? — întreb eu un prieten. — Este lipsa pedepsei. Aceasta ne împinge la păcate mai mari și ne îndepărtează definitiv de Dumnezeu. Așadar, mulți vindecători procedează exact așa.   Sursă: „Diagnosticarea karmei. Partea 12”

Sergeĭ Nikolaevich Lazarev

Orice om, atunci când are compasiune față de altul, chiar dacă este credincioș, preia întotdeauna un pic de negativitate și apoi se curăță. Aceasta funcționează ca o vaccinare. Păcatele altora sunt mai ușor de îndepărtat, dar dacă vindecarea devine o muncă, iar dorința de a-L sluji pe Dumnezeu este insuficientă, atunci pot apărea o mulțime de probleme, care se vor transforma în boli reale. Toți spun că un clarvăzător poate avea un efect negativ asupra pacientului, mai ales dacă acesta nu este credincioș, dar nimeni nu bănuiește că un clarvăzător poate lua asupra lui negativitatea.Vindecătorii iau asupra lor o mulțime de probleme, apoi se îmbolnăvesc, își pierd mințile, mor, mai ales dacă tratează pacienți cu cancer. Sufletele lor se întunecă, copiii mor și așa mai departe. Noi suntem toți conectați la nivel subtil, deci emoțiile noastre se pot amesteca, iar sufletele se pot contopi unele cu altele. În Anglia, un psihiatru care a lucrat doi ani trebuie să se odihnească un an, adică sufletul și emoțiile lui trebuie să se purifice. La noi psihiatrii devin tot mai mult ca pacienții lor.Dar problema nu pare să existe. — Înțeleg ce e cu medicii, — spune un prieten, — eu însumi sunt medic, spune-mi despre vindecători. — Cu plăcere, — spun eu, — imaginează-ți o astfel de situație. Un om bolnav merge la un sfânt. Sfântul s-a rugat • omul s-a vindecat. Ce se întâmplă? Boala este legată de emoțiile noastre subconștiente, mai simplu spus, păcatul se depozitează în sentimentele noastre, ele pătrund adânc în subconștient și rămân acolo. Sfântul se îndreaptă spre iubire și Dumnezeu, iar sentimentele lui se purifică la un nivel foarte profund. Dacă sentimentele bolnavului, sufletul lui se îndreaptă, el se vindecă, dar pentru aceasta trebuie să ne unim cu sfântul, să-i deschidem sufletul, să credem în Dumnezeu. Orice emoție este un spațiu și timp comprimate, emoția este o situație. De aceea, când ne schimbăm emoțiile subconștiente, ne schimbăm caracterul și soarta. Acum imaginează-ți că un om merge la un vindecător, care se gândește la bani, la faimă, la amanta lui. Poate un astfel de vindecător să ajute? Cu greu poate curăța sufletul, dar poate transfera boala de la un organ la altul, poate arunca negativitatea în sufletul pacientului sau al copiilor lui – cu plăcere. Există și o altă opțiune • să ia asupra lui problema altuia. Iar rezultatul este că vindecătorul ia asupra lui păcatul altuia. Iar pacientul devine curat. — Știi care este cel mai mare dezmăț din lume? — întreb eu un prieten. — Este lipsa pedepsei. Aceasta ne împinge la păcate mai mari și ne îndepărtează definitiv de Dumnezeu. Așadar, mulți vindecători procedează exact așa.

Acest text oferă o perspectivă spirituală profundă asupra vindecării alternative și a riscurilor energetice. Mesajul central este că adevărata vindecare implică purificarea sufletului, nu doar eliminarea simptomelor fizice.

Ideile principale ale textului

• Conexiunea subtilă: Toți oamenii sunt conectați la nivel energetic și emoțional. Medicii, psihiatrii și vindecătorii pot absorbi negativitatea sau problemele celor pe care îi tratează.
• Riscul vindecătorilor egoiști: Un vindecător ghidat de bani, faimă sau dorințe pământești nu poate curăța un suflet. El doar mută boala de la un organ la altul sau o transferă către urmașii pacientului.
• Mecanismul sfințeniei: Un sfânt vindecă deoarece este conectat la iubirea divină. El purifică subconștientul pacientului, determinând o schimbare de caracter și destin.
• Pericolul lipsei de pedeapsă: Eliminarea unei boli fără corectarea greșelilor spirituale (păcatelor) blochează evoluția omului. Aceasta îi oferă iluzia că poate greși fără consecințe, îndepărtându-l de Dumnezeu.