"Să începem cu rugăciunea. Teoria e pe planul doi. Nu te întreb câtă carte știi și nu-ți spun câtă știu eu. Eu întreb: “Cât te rogi, frate?“. Și de acolo îmi dau seama de ce ai sau nu ai liniște. Trebuie să ne întoarcem la rugăciunea părinților noștri. N-ați avut mama și bunici acasă? Cand ne-om ruga noi ca bunicutele noastre, se schimbă situația în România. Nu vă aduceți aminte? Cine nu știe? Bunica punea broboada pe cap, stătea în genunchi și se ruga și plângea în basma și se ștergea cu capătul broboadei. Ea nu știa decât Tatăl nostru și vreo două rugăciuni, dar rugăciunea ei oare o am eu?
Părintele Dimitrie Bejan si Părintele Cleopa au vazut o țărancă cu opinci în picioare care se ruga și avea o flacără mare de foc deasupra capului. La această rugăciune trebuie să ajungem noi. Ori e foc, ori e nimic. Și atunci nu mai trebuie să facem cereri la parlamente să ne dea cutare. Apelăm la Dumnezeul luminii și la focul rugăciunii".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.