Dragă suflete, de unde ai atâta putere?

 "Și-o să plângi. Și-o să-ți fie dor. Și-o să regreți. Și-o să pierzi. Și-o să pleci. Și-o să te doară. Și-o să înveți. O să înveți să trăiești cu toate. O să înveți să trăiești cu lacrimile în gât. Și-o să înveți să le pui lacăt. O să înveți să trăiești cu dorul, chiar dacă vei simți cum mușcă din tine cu fiecare zi ce trece. O să înveți să trăiești cu regretele...în ciuda apăsării lor asupra sufletului tău. O să înveți să trăiești cu pierderile, chiar dacă îți vei simți brațele reci...O să înveți să trăiești cu durerea, chiar dacă la un moment dat vei simți că te sufocă. O să înveți să zâmbești când îți vine să plângi sau când ai sufletul la pământ. O să înveți să privești oamenii în ochi și să le înfrînți cuvintele nedrepte. O să înveți să mergi drept și sigur pe tine. O să înveți să maschezi orice urmă de îngrijorare și-o să înveți să spui pe celebrul "sunt bine" când de fapt ești praf. O să înveți să trăiești cu uitarea. O să înveți să uiți...O să înveți să lași oameni în spate și să-ți continui drumul. O să înveți să fii puternic. Viața o să-ți predea fiecare lecție și dacă nu o înveți din prima, nu-i nimic, ți-o repetă până îți intră în sânge. Așa că fii fără grijă, c-o să înveți! Cu sau fără voie..."

       Dragă suflete, de unde ai atâta putere? De unde atâta putere de a ierta și a zâmbi în continuare, când știi bine câte lacrimi ai avea de vărsat? De unde mai ai speranță? De unde îți aduni încă forța și îndrăzneala de a visa? De unde? Mă uimești...