Locul de rugaciune

   Cele mai multe dintre casele crestinilor au amenajat un loc anume, un coltisor pentru rugaciune. Acesta este intr-un loc mai ferit din casa, desigur tot in partea de rasarit, in jurul unei icoane. Este un fel de altaras unde se pastreaza toate lucrurile sfintite din casa. Aici pastram aghiasma mare, apa sfintita de la sfestanie, anafora, tamaia, lumanarile, busuiocul, salcia sau frunza de nuc aduse de la biserica de Florii sau de Rusalii. Se poate amenaja ca un fel de dulapior de colt sau de perete, deschis, unde putem pune icoana si toate celelalte. Tot aici trebuie sa avem o masuta mica sau un analog mic (ca cel de la biserica pe care se citeste Sfanta Evanghelie), pe care vom pune cartea sau cartile noastre de rugaciune.

Candela

    In coltisorul de rugaciune trebuie sa avem neaparat o candela. In fiecare casa trebuie sa existe cel putin o candela. Se va folosi candela cu ulei si fitil . Nu este potrivit sa se foloseasca beculete, pentru ca adevarata candela, ca si lumanarea, trebuie sa foloseasca spre ardere ulei curat sau ceara curata. Beculetul este de frumusete. Candela nu este pentru frumusete, ci pentru lucrare. Candela este lumina de veghere, de priveghere, pe care ar trebui sa o tinem tot timpul aprinsa in casa. Va amintiti pilda fecioarelor din Evanghelie, care asteptau pe Mantuitorul cu candelele aprinse. Cele care nu au avut suficient undelemn pentru a arde continuu candelele au pierdut venirea Mantuitorului. Arderea continua a candelei este raspunsul crestinului la indemnul Mantuitorului: "Privegheati ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului." (Matei 25, 13). Cum spuneam, crestinul aprinde lumanarea sau candela ori de cate ori, in vreun fel anume, merge sa se intalneasca cu Dumnezeu. Candela aprinsa este semn al nadejdii pe care noi ne-o punem in Dumnezeu, ca El sa fie ocrotitorul nostru si al casei noastre. Cine nu poate pastra candela mereu aprinsa, este bine sa o aprinda seara, sau ori de cate ori se roaga. De asemenea, ardem candela in zilele de sarbatoare, incepand de seara din ajunul sarbatorii respective.

    Batranii, mai ales, tin candela aprinsa, pentru ca nu cumva sa le vina ceasul sfarsitului pe neasteptate si sa moara fara lumina, sa mearga la Hristos fara lumina. Lumina este semn al alegerii noastre pentru Dumnezeu si pentru Imparatia luminii. Alegem lumina pentru ca lumina este semnul ca vrem sa ajungem la Dumnezeu.

    Exista candele la magazinele de obiecte bisericesti, la biserici si la manastiri. O candela este compusa dintr-un suport - de obicei metalic - in care se aseaza un pahar special de candela, colorat si o pluta speciala sau un alt suport, cu fitil de bumbac sau vata. La caz de nevoie, se poate improviza o candela foarte usor intr-un paharel sau in orice alt vas mic. Este bine, totusi, sa ne ingrijim de o candela frumoasa, care sa fie si podoaba de pret in casa noastra. Se mai obisnuieste o candela in bucatarie, acolo unde gospodina isi petrece foarte mult timp si chiar familia intreaga. Este foarte frumoasa si draga aceasta insotire a luminii candelei in jurul nostru. Ea ne pastreaza sau ne duce gandul  la Dumnezeu si ne aduce aminte de rugaciune.

Catuia

    Catuia este un mic obiect metalic cu maner, in care aprindem tamaie. Catuia nu poate lipsi din casa crestinului. Ea se pastreaza la coltisorul de rugaciune, sau langa icoana. In casa putem aprinde tamaie ori de cate ori simtim nevoia, dar mai ales atunci cand ne facem rugaciunea. Crestinul poate sa tamaieze singur prin casa, dupa ce face semnul crucii deasupra tamaii aprinse. Se aprinde tamaie si cand suntem tulburati de ganduri urate, de vise urate sau de duhuri necurate. Tamaia binemirositoare este semnul rugaciunii noastre curate care se intalta catre Dumnezeu, dar si semnul darului si al prezentei lui Dumnezeu. De aceea, tamaia este folosita pentru alungarea tuturor rautatilor.  Pentru arderea tamaiei avem nevoie de un carbune special pe care-l putem procura de la manastiri sau de la biserici. Mai putem folosi si carbuni aprinsi din foc.

    Catuia a cam disparut din casele credinciosilor. In locul ei se folosesc alte obiecte metalice, cel mai adesea lingura. Trebuie sa ne ingrijim sa ne procuram o catuie frumoasa, pentru a ne arata atentia si grija noastra fata de lucrurile cu care ne prezentam in fata lui Dumnezeu.

    Catuia este necesara si ori de cate ori vine preotul pentru a savarsi o slujba in casa. Este bine atunci sa-l asteptam pe preot, cu candela, cu lumanarile si cu catuia aprinse.

De ce punem icoana in casa?

   Icoana nu poate lipsi din casa crestinului. Prezenta icoanei arata ca acea casa este increstinata, ca familia care locuieste acolo este crestina. Icoana din casa este o marturisire a credintei in Dumnezeu.

Icoana, prezenta a celui infatisat in ea

    Asa cum fotografia sau tabloul unei persoane dragi ne aduc in fata persoana draga pe care o reprezinta, tot asa si icoana ne poarta cu gandul la cel infatisat in cea. Icoana este o prezenta a celui infatisat in ea: a Mantuitorului Hristos, a Maicii Domnului sau a sfintilor. Prezenta chipului unei persoane este intr-o masura prezenta respectivei persoane. Chipul ne pune in legatura cu persoana pe care o reprezenta, ne ajuta sa ne ducem cu gandul la ea sau mai curand, aduce persoana respectiva in fata noastra, langa noi, ne inlesneste o intalnire cu ea.

    Icoana ne ajuta sa ne rugam mai bine, pentru ca ne ajuta sa intram mai usor in legatura cu Dumnezeu, sa-L vedem in persoana Mantuitorului Hristos, sa simtim prezenta Maicii Domnului si a sfintilor pe care ii dorim impreuna rugatori cu noi si pentru noi.


Cine nu iubeste icoanele nu iubeste cu adevarat nici pe cei care sunt infatisati in icoane

    In ratacirea lor, sectantii spun ca nu e bine sa cinstim si sa ne inchinam la icoane pentru ca sunt idoli, ca nu e bine sa te inchini la o bucata de lemn sau hartie, pentru ca asa spune legea lui Dumnezeu. Dar crestinii nu se inchina la lemn sau hartie. Cine-si poate inchipui ca mamele si buncile noastre ingenuncheaza, se roaga si plang in fata unor bucati de lemn aceia se inseala amarnic si isi dau in felul acesta masura intunecimii mintii lor.

    Cel mai simplu exemplu care este la indemana tuturor ne poate lamuri asupra acestui lucru: in fata fotografiei unei persoane dragi, ceea ce ne bucura sau ne emotioneaza nu este bucata de hartie oricat de frumoasa ar fi aceasta, ci este chipul celui drag. Adeseori, de prea mult dor, sarutam fotografia persoanei indragite. Aceasta nu inseamna ca sarutam hartia, ci chipul celui drag si prin aceasta persoana care ne este draga. Fotografia ne este draga si o pastram cu sfintenie mai ales cand cel din fotografie este departe de noi. Daca am pierde fotografia respectiva sau daca cineva ne-ar rupe-o, de exemplu, ne-am supara foarte tare si ne-ar parea rau. Nu pentru ca am pierdut o bucatica de hartie, ci pentru ca am pierdut un semn, o prezenta a celui drag. Cu cat ne este mai draga persoana respectiva cu atat pretuim mai mult si fotografia si o tinem la loc de cinste. Tot asa si icoanele. Cu cat ne sunt mai dragi Mantuitorul, Maica Domnului si sfintii, cu atat iubim si cinstim mai mult icoanele. Cine nu iubeste icoanele nu iubeste cu adevarat nici pe cei care sunt infatisati in icoane. Altfel cum s-ar putea lipsi de chipurile celor dragi!

Icoana, fereastra spre adevaratul Dumnezeu

    Dar icoana este mult mai mult decat o fotografie. Mai intai, pentru ca ea ne infatiseaza chipul lui Dumnezeu Insusi, chipul Fiului lui Dumnezeu intrupat. Ea este o fereastra spre lumea lui Dumnezeu, spre Imparatia cerurilor. Chipul Maicii Domnului si cel al sfintilor din icoane este chipul omenesc indumnezeit, coplesit de lumina dumnezeiasca a Imparatiei lui Dumnezeu. Icoana este sfintita prin chipul pe care il reprezinta.

    Fara icoana ne putem rataci de la adevaratul Dumnezeu, inchipuindu-ne fiecare, dupa mintea, priceperea si credinta sa un Dumnezeu, care de cele mai multe ori este unul plasmuit de imaginatia noastra. Asa incat riscul idolatriei este mult mai mare fara icoana, omul fiind tentat sa-si "inchipuie" un Dumnezeu "convenabil", dupa propriile dorinte si nevoi.

Ce fel de icoana trebuie sa punem in casa?

Este bine ca sa punem in casele noastre icoane pictate pe lemn dupa randuiala Bisericii. In lipsa celor pictate pe lemn, se pot folosi si cele pe hartie, fie lipite pe lemn, se pot folosi si cele pe hartie, fie lipite pe lemn, fie inramate. Este foarte important sa distingem intre icoana adevarata si tabloul religios. Icoana adevarata este cea care ne arata chipul indumnezeit al Mantuitorului, al Maicii Domnului si al sfintilor, iar tabloul religios este cel care infatiseaza numai chipul omenesc al acestora. Pentru a nu gresi, se recomanda crestinului sa intrebe preotul atunci cand doreste sa-ri procure o icoana. Trebuie sa fim foarte atenti ce fel de icoana punem in casa noastra. Chipul acela se va intipari in mintea noastra. Chipul acela se va intipari in mintea noastra, a copiilor nostri pentru totdeauna si ne va ajuta sa ne indreptam cu mintea spre Dumnezeu. Crestinul nu trebuie sa se zgarceasca tocmai atunci cand cumpara o icoana.

Icoana daruita

    In traditia noastra se pastreaza credinta ca este bine ca icoana sa o primesti in dar. Un lucru foarte frumos! De aceea, amintim aici, momentele prielnice pentru un astfel de gest binecuvantat. Este frumos si foarte potrivit ca nasul sa daruiasca prima iconita la botez. El poate oferi icoana cu chipul sfantului al carui nume il pune copilului. La fel, nasii de cununie. Ei pot oferi la cununie, in biserica, finilor lor, icoana sfantului care doresc ei sa le fie ocrotitor al casei si al familiei noi. Parintii, pot si ei sa daruiasca o icoana copiilor, cand acestia se muta la casa noua. In toate aceste prilejuri, sau cu alte ocazii, preotul parohiei poate si el sa ofere icoane credinciosilor sai. Putem oferi o icoana in dar prietenilor nostri, folosindu-ne de un prilej anume sau de o simpla vizita. Se vor bucura mai mult decat ne inchipuim. Atentie insa, icoana daruita sa fie de cea mai buna calitate. Daca totusi nu vom primi in dar icoana, este de la sine inteles ca nu vom sta fara icoana asteptand, ci ne-o vom procura singuri.

Icoana de familie

    Icoana mostenita de la parinti este una dintre cele mai de pret mosteniri. Ea are rolul de a ne lega de parintii si stramosii nostri prin cea mai trainica legatura, cea a credintei. Icoana veche, in fata careia s-au rugat parintii, bunicii si strabunicii nostri poarta incarcatura credintei si rugaciunilor acestora. Continuitatea credintei este un element foarte pretios pentru spiritualitatea ortodoxa. De aici si aprecierea deosebita pe care o acordam traditiei.
    Nu trebuie sa renuntam la icoanele mostenite pentru nimic in lume. Aveam datoria de a le lasa mostenire sfanta si testament al credintei copiilor si nepotilor nostri. Daca nu am mostenit i icoana, putem sa ne ingrijim noi ca in familia noastra sa intre o icoana de pret pe care sa o lasam mostenire. Nimic mai frumos decat sa auzi: "Aceasta icoana o am de la mama mea" sau  "de la bunica mea!"


Sfintirea icoanei

    Inainte de a fi asezata in casa, icoana noua se aduce la biserica pentru a fi sintita. Ea se lasa la biserica - de obicei patruzeci de zile - timp in care este tinuta in Sfantul Altar. Intre timp, sau la sfarsitul celor patruzeci de zile, preotul o sfinteste, stropind-o cu apa sfintita si rostind rugaciunile randuite de Biserica. Se recomanda ca preotul sa scrie pe spatele icoanei data sfintirii, hramul bisericii unde a fost sfintita si numele sau.

Locul icoanei in casa

    Este bine sa avem in fiecare camera cate o icoana. Locul icoanei in casa este pe peretele de rasarit. Pe peretele cu icoana nu trebuie sa mai punem nimic altceva, pentru ca atentia noastra sa nu fie atrasa de alt lucru atunci cand ne rugam in fata icoanei si pentru ca nu este bine sa punem alaturi de icoana lucruri care nu au legatura cu aceasta. Punem icoana la rasarit pentru ca ne rugam intotdeauna cu fata la rasarit, si la biserica si acasa. Rasaritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mantuitorului Hristos, numit in rugaciunile Bisericii "Rasaritul cel de sus", "Soarele Dreptatii", etc... Apoi, lumina este semnul lui Dumnezeu, al binelui si al lucrurilor  bune care se fac la lumina zilei, in timp ce apusul, intunericul este semnul raului si al lucrurilor care se fac la intuneric. Deci, trebuie sa avem grija sa asezam icoana la rasarit, pentru a ne inchina cu fata la rasarit. A fost un timp cand unii dintre crestini tineau icoanele ascunse, dupa usa, in vreun coltisor sau chiar in sifoniere sau in valize. A sosit timpul sa scoatem icoanele la vedere si sa le asezam unde le este locul.

De mare folos!

Tămâierea se face acasă odată cu începutul rugăciunilor. Se aprinde tămâie și se pot tămâia și sfintele icoane; aceasta se face de către un bărbat cu credință, dacă nu este se poate face și de o creștină curată în acel timp. Este bine să se tămâie toate camerele. De asemenea, se mai pot tămâia vase, haine sau mâncare de pomană, înainte de a le împărți, cum e cazul la sâmbăta moșilor; și se mai poate tămâia sâmbăta sau duminica, dimineața, la mormintele morților, până se începe slujba la biserică.

Tămâia însoțește, de asemenea, orice act de cult, orice slujbă sau rugăciune săvârșite la biserică, la casa credinciosului sau în oricare alt loc. Tămâierea, înălțarea și răspândirea unor miresme binemirositoare prin arderea de tămâie, reprezintă mărturisirea credinței și a supunerii noastre față de Dumnezeu, prin fumul binemirositor care se înalță spre cer că semn al jerfei noastre, al gândului nostru și al inimii noastre deschise către Dumnezeu cu mulțumire și încredere.

În același timp, tămâia binemirositoare este semn al prezenței lui Dumnezeu, a Duhului lui Dumnezeu, a cărui prezența se face simțită ca aducătoare de pace, de liniște, de bucurie. Această dublă semnificație a tămâierii, ca semn al jertfei omului care se înalță spre Dumnezeu și ca semn al prezenței harului lui Dumnezeu care coboară din cer, este foarte frumos ilustrată de rugăciunea prin care preotul binecuvântează tămâia înainte de a tămâia: Tămâie îți aducem Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o în jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh.

Tămâia alungă forţele răului.

Cum se aprinde tămâia?

Pentru aprinderea tămâiei se foloseşte un cărbune special, prezentat sub formă de praf sau pastile, care se aprinde uşor şi ţine mult. Acesta se poate procura de la mănăstiri sau biserici, iar în ultimul timp chiar de la magazine de obiecte bisericeşti. La ţară se folosesc de obicei, cărbuni aprinşi. Orice altă soluţie, cu multe beţe de chibrit sau cu vată îmbibată în spirt nu este recomandată şi nu este deloc eficientă. Aşa cum ne îngrijim de atâtea lucruri pentru nevoile noastre, mult mai puţin însemnate decât tămâierea casei, putem să ne îngrijim puţin şi de cele necesare rugăciunii şi sfinţirii casei noastre.

Ne vorbeşte Biblia despre folosirea lumânării şi a tămâiei?

Folosirea lumânărilor şi a tămâiei are temei în Sfânta Scriptură, în viaţa şi tradiţia Bisericii dintotdeauna. Să ne amintim numai pilda celor zece fecioare care aşteptau pe Mirele Hristos cu candele aprinse (Matei 25, 1-8), pe creştinii din Troa, adunaţi în jurul Sfântului Pavel într-o cameră de sus „unde erau multe lumini” (Fapte 20,8); „şi cele şapte sfeşnice de aur care înconjurau pe Fiul Omului în Liturghia cerească (Apocalipsa 1, 12-20). Tămâia este foarte obişnuită în cultul vechi-testamentar. Avem chiar reguli stricte privind folosirea tămâii la locul sfânt (Levitic 16,12…). În Vechiul Testament se vorbeşte despre „jertfe de tămâie pentru numele lui Dumnezeu” (Maleahi 1,11). Tămâia este asociată cu rugăciunea. „Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta”, citim în psalmi (Psalm 140, 2). În Apocalipsă avem o imagine din Liturghia cerească parcă luată din Liturghia noastră de duminica: „Şi a venit un înger şi a stat la altar, având cădelniţa de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor” (8, 3-4).

Extras din Părintele Coman Constantin, Casa creștinului, Editura Bizantină, București, 1997

Nu se poate ...!

 • Ai trăit toată viața în păcate și la spovedanie vrei să primești iertare fără nici un canon ... Nu se poate ...! • Ai stat toată ziua la televizor, iar seara vrei să ai mintea limpede și curată la rugăciune ... Nu se poate ...! • Ai mers și tu o dată la biserică, și vrei ca Dumnezeu să-ți împlinească rugăciunea ... Nu se poate ...! • Ai aprins și tu o lumânare la biserică și cu ea vrei să cumperi raiul ... Nu se poate ...! • Ai făcut și tu câteva fapte bune, și vrei cu ele să compensezi toate faptele rele. Nu se poate! • Ai refuzat și ai înjurat toată viața preoții, iar la sfârșit cauți serviciile lor, slujbe și rugăciuni ... Nu se poate ...! • Ai fost toată viața robul diavolului și al păcatelor, iar la moarte vrei să-ți scrie pe cruce: „robul lui Dumnezeu” ... Nu se poate ...! • Ai uitat toată viața de Dumnezeu iar pe patul de moarte îți aduci aminte de El și vrei să te audă ... Nu se poate ...!

- Ai trăit toată viața fără Dumnezeu, și la sfârșit vrei să intri în raiul Lui ... Nu se poate ...! • Ai trăit numai în lux și desfătări, necunoscând suferința și durerea, iar dincolo tot de fericire vrei să ai parte ... Nu se poate ...! • N-ai dus niciun pomelnic niciodată la biserică, și după moarte vrei să fii pomenit ... Nu se poate ...! • Ai ținut minte răul toată viața și n-ai iertat pe ceilalți, dar tu vrei să fii iertat de către Dumnezeu ... Nu se poate ...! • Te-ai afumat toată viața cu tutun, iar la sfârșit vrei să ai parte de tămâie bine mirositoare ... Nu se poate ...! • Ai făcut toată viața numai nedreptăți, iar la sfârșit vrei să fii trecut în rândul drepților ... Nu se poate ...! • Ai fost toată viața ta un tâlhar și-un nelegiuit, iar după moarte vrei să fii lăudat și cinstit ca pe un om bun ... Nu se poate ...! • Ai râs de creștini și i-ai urât toată viața, iar la sfârșit vrei să fii îngropat creștinește ... Nu se poate ...! • Te-ai târât toată viața prin mocirla păcatelor, iar la sfârșit vrei să te înalți ușor ca un porumbel, curat ... Nu se poate ...! • Ai iubit toată viața întunericul, și la moarte vrei să ajungi în lumină ... Nu se poate ...! • Lucrează la mântuirea sufletului cât este ziuă, căci vine moartea și nu se mai poate face nimic ... Dar totuşi să nu uităm că.......mare este mila lui Dumnezeu .

🔖DESPRE POCĂINȚĂ ✝️

  - Părinte Proclu, ce trebuie să simți la viața de pocăință ? - Aceea îi pocăință, când plânge inima în mine - aceea e pocăință. Dar dacă eu fac metanii, citesc la Paaltire și mintea cine știe pe unde e, aceea nu-i pocăință. Pocăință e: cu lacrimi să te culci, cu lacrimi să te scoli, obosit să te culci, obosit să te scoli. Aceste nevoințe pe care le-am spus acum foarte mult ajută pe aceia care sunt în luptă trupească, sunt tineri și vor să biruie patimile sufletești și trupești, iar după ce le-au biruit, atunci numai lucrarea aceasta- toată lupta ta ți-o retragi numai la minte. De nevoința minții nu suntem scutiți până la mormânt. Numai așa suntem scutiți de nevoința minții-dacă Duhul Sfânt ți-a luat rugăciunea și ți-a luat sufletul atunci nu mai este nevoință, atunci sunt clipe de odihnă, numai te bucuri de slava lui Dumnezeu.”

 Monahul Proclu Nicău

Cum să-ți schimbi gândirea dacă ești bolnav

Cum să-ți schimbi gândirea dacă ești bolna

 Dacă te simți în stare și ai un moment în care nu mai simți durerea, poți începe să spui următoarea afirmație: „Sunt sănătos/sănătoasă. Mă iubesc și pentru asta sunt recunoscător/recunoscătoare. Mulțumesc tuturor celulelor mele și organelor interne pentru că au activat starea mea de sănătate. Mulțumesc conștienței mele care vede, simte, aude, crede în vindecarea mea. Mulțumesc minții mele subconștiente pentru acceptarea a ceea ce văd, simt, aud, cred acum. Știu că eu mi-am creat această boală, de aceea încep să privesc diferit, să gândesc nu doar pozitiv, ci mai degrabă constructiv. Am să observ cum celulele mele se umplu de iubire și lumină, de sănătate, vitalitate, și cum punctul negru care este boala mea, dispare și pleacă acolo unde este nevoie de ea. Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!” Apoi, cu ochii minții vizualizează cum lumina îți acoperă întregul corp și te vitalizează și te întărește. Nu uita să mulțumești Sursei Creatoare pentru sănătatea ta! Dacă încă simți starea de rău, ai putea să încerci și varianta a doua: „Dragul meu subconștient, după cum știi, eu sunt stăpânul aici. Te rog să îmi activezi starea de sănătate. Vreau ca organul (numește organul bolnav) să fie sănătos. Mai mult decât atât, simt că deja este sănătos. (Vizualizezi starea de sănătate a organului). Simt cum iubirea radiază în mine și mă ajută să mă vindec. Simt că pot face orice, deoarece sunt un creator. De aceea, îți mulțumesc pentru colaborare. Așa este! S-a împlinit! ” Când spui asta, este important să și simți că ceea ce spui este adevărat. Dacă la început nu simți, nu te da bătut. Încearcă de mai multe ori, până când subconștientul va accepta realitatea pe care o dorești. ”

 

Masca de fata cu iaurt si miere

 

Decat sa va cheltuiti banii pe tot felul de masti de fata din comert, cu o gramada de chimicale in ele, mai bine va faceti ceva simplu si natural, cu foarte putini bani: masca de fata cu iaurt si miere, potrivita pentru orice tip de ten.
Daca puteti cumparati iaurt de casa (din piata), iar daca nu alegeti unul simplu, dar cu grasime, pentru ca acea grasime va va hrani tenul. Din cele din comert eu recomand produsele Napolact (sunt fan produse Napolact...si tocmai fiindca la Carrefour nu am gasit la un moment dat lapte Napolact m-am enervat asa de tare ca am lasat toate cumparaturile in cos, si am plecat fara sa mai iau nimic).

Masca cu iaurt si miere este o masca 100% naturala,care se recomanda pentru hranirea sanatoasa a tenului, avand un efect deosebit. Fata devine luminoasa si radianta, masca avand un efect de uniformizare a culorii tenului, dar si de inchidere a porilor.

Iaurtul are un continut bogat in Acid Lactic care pe langa efectul de inchidere a porilor si exfoliere, este folosit in foarte multe creme pentru ca stimuleaza producerea colagenului, substanta responsabila pentru elasticitatea pielii si prevenirea ridurilor. Spre deosebire de exfoliantele puternice (nerecomandate la tenurile sensibile sau uscate), iaurtul curata fata usor, oferindu-i hidratarea necesara, mai ales in combinatie cu miere de albine.

Mierea este higroscopica (retine usor apa)astfel ca va oferi tenului d-voastra hidratarea necesara intr-un mod natural. Mierea este recunoscuta si ca agent antimicrobian, fiind recomandata ca unguent in orice fel de cicatrici, arsuri, taieturi, tocmai pentru ca nu da voie sa se dezvolte microbi, dar si ofera tesutului aportul necesar de vitamine si enzime.
Pentru persoanele cu ten sensibil recomand mierea de salcam, extractul de salcam fiind folosit ca si calmant si anti-iritant.
Pe langa toate acestea, mierea este ingredientul ideal in orice fel de crema, sau masca deoarece tine la un loc toate celelalte ingrediente.

Masca aceasta cu iaurt si miere in combinatie cu diferite alte ingrediente poate fi ajustata in functie de efectul care il dorim:
- 1 lingurite de iaurt cu 1 lingurita de miere si 2 lingurite de samburi pisati de caise, sau alune pisate, cu putin suc de lamaie poate deveni un exfoliant natural pentru ten;
- 2 lingurite iaurt cu 1 lingurita miere si 1/2 banana (prin blender), este o masca hranitoare si vitaminizanta deosebita

- 1 lingurita de iaurt, cu 1 lingura mare de miere (mierea este astringenta) si cu 5 aspirine (netamponata) pisate, obtineti o masca pentru tratarea acneei.

Daca vre-una din mastile cu iaurt va iasa prea apoasa (mai ales dca iaurtul e mai apos), puteti adauga faina de ovaz sau chiar faina de canepa. Contin germeni care devin activi in combinatie cu iaurtul si revigoreaza tenul.

La oricare tip de masca facuta in casa daca ii adaugati putin ulei de masline devine potrivita pentru un ten uscat, iar daca aveti tenul gras ii puteti adauga putin suc de lamaie sau portocale. Citricele sunt acide si fac bine tenurilor cu exces de sebum.

Într-un suflet binecuvântat

Îngenunchea a "n" oară, acolo în acel colţișor binecuvântat de genunchii, lacrimile și minunata candelă care lumina chipul lui lisus acolo ca nici într-o altă biserică mai sfințită.
Era departe de cel mai drag loc al ei, satul cu toate amintirile, copilăria cu tot farmecul ei pe care nimeni niciodată nu ar putea-o etala la adevărata valoare.
Privea în dușumea-o veche; din clipa în care a păşit într-o țară atât de îndepărtată de glia sfântă îşi dorea un singur lucru, să fie înțeleasă ... Atât!
Nu a fost de aceea acel colțişor sfințit de genunchii ei devenise altarul unde speranța prindea aripi.
Ar fi vrut ca sufletul să vorbească, dar cuvintele ei se înecau în lacrimi.
Nu îndrăznea să ridice privirea ca nu cumva să nu ceară prea mult şi totuşi lacrimile au vorbit, iubirea a răspuns cu iubire, şi-a regăsit liniștea, o simțea cum o învăluie, cum simțea această nouă atingere.
Plângea de bucurie și dansa al vieții ultim dans scris doar de ea cu vise şi speranțe.

Într-un suflet binecuvântat, pășește în tăcere, sufletul iubeşte trupul pentru care a venit pe pământ.
Fii unul sau una dintre ei !

Părintele Paisie Aghioritul

 

Iată ce trebuie să faci în fiecare seară înainte să te culci! Căci așa vei avea binecuvântare de la Dumnezeu, spor și ajutor în toate:

Chiar și atunci când ești foarte obosit, să nu te întinzi pe pat fără să faci puțină rugăciune. Să spui un "Sfinte Dumnezeule” și Psalmul 50, apoi câteva rugăciuni scurte către Măicuța Domnului, care mereu e lângă noi.

Să săruți icoana lui Hristos și a Maicii Domnului, să faci semnul crucii pe perna ta și apoi să te culci.

Să pui ceasul să sune cu o oră înainte de a pleca la muncă, ca să te scoli și să-ți faci canonul.

Este neaparat trebuință de puțină silire, dar s-o simți ca pe o necesitate, să te silești cu toată inima ta către Dumnezeu! - spunea Părintele Paisie Aghioritul.

Legenda zilelor păsării negre 29- 30- 31 ianuarie

Era sfârșitul lunii ianuarie și era foarte frig, frig cum nu se mai simțea până atunci; Totul era acoperit cu zăpadă, pajiști, copaci, case. Păsările negre erau atunci toate albe și aproape că nu puteau fi văzute în mijlocul zăpezii.
Și pasărea neagră se tot uita în jur,
ici și colo, pentru că nu știa unde să meargă să se odihnească din cauza frigului pe care îl făcea.
În cele din urmă a văzut un șemineu fumând și i-a spus pasarei negre tovarășului său:
"Uitați-vă la acel șemineu în timp ce fumează; intrăm să ne încălzim"; Și mi-a zis: "Bine, hai să intrăm."
Pe scurt, luptele au intrat în șemineu și au rămas acolo trei zile și trei nopți.
După trei zile, pasărea neagră s-a uitat afară,
El a văzut că soarele a venit din nou și a spus, "Să ieșim."
Dar de îndată ce au ieșit, s-au uitat unul la altul și pasărea neagră i-a spus păsării negre: "dar uite cum ai devenit negru!"; "nu-i așa, dar și tu"~ a răspuns blackbird.
Și din acea zi păsările negre au rămas toate negre, cu ciocuri galbene și picioare galbene,
iar ultimele trei zile ale lunii ianuarie, în memoria acestui eveniment se numesc "zilele păsării negre"... ❄️❄️💙

Turmeric

 u totii cred ca am auzit de turmeric si de proprietatile sale. Ei bine, uleiul esential difera putin ca si proprietati fata de pudra de turmeric, insa nu se lasa mai prejos.
Extras prin distilare la abur din rizomul plantei, este bogat in antioxidanti si ofera o paleta larga de beneficii.
Sustine sistemul imunitar, digestiv, muscular, articular si nervos.
♧ Proprietati:
- analgezic, antiinflamator
- antimicrobian, antispasmodic
- colagog, restaurativ
- stimulant, digestiv, tonic
♧ In ce momente ne vine in ajutor?
- probleme gastro-intestinale
- indigestie, crampe, digestie lenta
- dispepsie, spasme intestinale
- dureri musculare si articulare
- reumatism, artrita
•Antioxidantii promoveaza sanatatea celulara. Turmericul, bogat in antioxidanti, face acelasi lucru, prin reducerea radicalilor liberi. Da corpului tau un imbold, difuzand cateva picaturi de Turmeric.
• Echilibrul sistemului digestiv poate fi o provocare uneori. Aici intervine Turmericul care prin proprietatile sale antiinflamatoare poate calma diverse probleme digestive. Difuzati-l si aplicati-l topic pe abdomen in acest sens.
• Sprijina metabolismul lipidic si mentinerea unui nivel optim al glicemiei
• Datorita naturii sale antioxidante, turmericul vine si in ajutorul articulatiilor. Dupa o activitate fizica intensa, aplica topic, diluat pentru a ajuta musculatura si articulatiile sa se recupereze peste noapte.
• Aplica diluat pe articulatiile inflamate si dureroase
• Sprijina sistemul imunitar si nu uita de Turmeric atunci cand amenintarile sezoniere iti dau tarcoale.
• Datorita proprietatii antioxidante sustine ficatul in procesul sau de eliminare a toxinelor • Fiind antiinflamator, sprijina sanatatea sistemului nervos.
In urma unor studii si cercetari a fost demonstrat in vitro - faptul ca poate inhiba agregarea plachetara, iar in vivo si in vitro a fost evidentiata activitatea sa antitumorala. 

INSTRUCȚIUNI PE CARE LE PRIMIM ÎNAINTE DE NAȘTERE...

 1. Veți primi 7 CORPURI diferite și o conștiință adormită. Veți avea nevoie constant să le treziți, să le dezvoltați și să le îmbunătățiți. Realizați cu calm că veți fi simultan în diferite dimensiuni și întreaga lume este în interiorul vostru.

2. Va trebui să frecventezi o SCOALĂ numită Life on Planet Earth. Fiecare PERSOANĂ și fiecare EVENIMENT este MAESTRUL tău Universal.

3. Nu există greșeli, doar LECȚII. Eșecul este o parte integrantă a succesului. Nu există victime, doar studenți și profesori.

4. Lecția se va repeta în diverse moduri până când este ÎNVĂȚATĂ pe deplin. Dacă nu înveți lecțiile ușor, acestea vor deveni mai grele. Când le vei învăța, vei trece la următoarea LECȚIE...

5. Problemele externe sunt o reflectare exactă a STĂRII voastre INTERNE. Dacă vă SCHIMBAȚI lumea interioară, lumea exterioară se va schimba și pentru voi.

6. Durerea este un MESAGER care indică faptul că ceva nu este în regulă în unele dintre corpurile voastre.

7. Lumea este diversă. RESPINGEREA ta și a celorlalți „așa cum sunt” stă la baza emoțiilor negative care îți distrug corpul.

8. Nu există loc mai bun decât „aici”. Ești în LOCUL CORECT, unde trebuia să treci la o ÎNVĂȚARE în așteptare.

9. Alții sunt doar REFLEXIA TA. Nu poți iubi sau urî ceea ce este în alții dacă nu reflectă propriile tale calități.

10.Viața face cadru, dar fiecare își pictează propria poză. Dacă nu îți asumi RESPONSABILITATEA pentru pictură, alții o vor face.

11. Toate răspunsurile sunt ÎN TINE. Tot ce trebuie să faci este să te uiți în INTERIOR și să ai ÎNCREDERE.

12.Probabil vei uita aceste INSTRUCȚIUNI după ce te vei naște. Dar fii conștient de semne pentru că la momentul potrivit vei fi chemat să te TREZEȘTI!

Sfintele Paști - 2023

 

Privighetoarea și eretele

 Privighetoarea stând într-un arbore, după obicei, cânta (Fabula zilei – privighetoarea şi eretele). Un erete văzând-o şi fiindu-l foame, se repezi după dânsa şi o prinse; şi pe când se gătea s-o omoare, privighetoarea ruga pe erete să n-o mănânce, căci nu se va sătura cu dânsa, ci dacă-l trebuie mâncare să caute alte păsări mai mari. Dar eretele mâncând-o zise: Nebun aş fi de-aş lăsa bucata pe care o am în mână şi aş umbla după alta care nu se vede.

Învăţătură: Foarte mulţi oameni aşa fără socoteală sunt că, în nădejdea altor lucruri mai mari şi pe care nu ştiu dacă le pot căpăta, pierd şi pe acelea ce au în mâini (Fabula zilei – privighetoarea şi eretele).

Tăcere -Rumi

 Păstrează tăcerea, Numai Mâinile Domnului Îţi pot ridica Greutăţile de pe inimă.

Am făcut un jurământ al tăcerii Şi limba mea este legată, Şi, totuşi, eu sunt cel care, Fără cuvinte, vorbeşte În seara asta.

Cuvintele trebuie eliminate. Numai atunci poţi fi tăcere.
 Inima Mea îşi duce degetul La buze pentru a spune: Păstrează tăcerea, Acesta nu este un timp pentru a vorbi, Acesta nu este un timp pentru a plânge.

Tăcerea este un ocean. Vorbirea este un râu. Când oceanul te caută, Nu folosi limbajul râului.
 Ascultă oceanul, Pune capăt discursurilor încărcate de larmă.
În tăcere există elocvenţă. Încetează să împleteşti vorbe Şi vei vedea cum lumea Devine alta, mai bună.

Există o cale între voce şi prezenţă Pe unde curg informaţiile. În disciplina tăcerii aceasta se deschide, Când apare vorbăria fără rost ea se închide.

În această prezenţă cuvintele obişnuite Sunt doar bolboroseală; Iar bolboroseala, un substitut al vederii.
Păstrează tăcerea, fii mut; Dacă nu ai devenit încă Vocea Domnului Fii o ureche.

Utilizarea corectă a difuzorului.

Prin difuzare se bucură toti membri familiei ,in acelasi timp de efectele terapeutice ale uleiurilor esentiale.
Este ideal de folosit noaptea sau in situatii in care nevoia de uleiuri este mai mare.
Difuzorul trebuie așezat pe un suport stabil si tare pentru a se evita accidentele.
Se pune apa pana la semnul roșu apoi se completează cu uleiuri.
Se pune o picătură sau două ( in functie de ulei si de ce vrem sa tratăm) la 5 metri pătrați.
Se aeriseste bine atat inainte cat si după difuzare.
Diapersarea uleiurilor se face la rece astfel încât purifică, ionizeaza si umidifica aerul.
Timpul de difuzare variază în funcție de rezultatul ce vrem sa il obținem, însă nu este recomandat mai mult de 4 ore încontinuu.
Asta deoarece receptorii pot fi suprastimulati si pot aparea usoare dureri de cap care vor dispărea o data cu încetarea difuzării si aerisirea spațiului.
Pentru început se recomanda sa se difueze timp de 20 minute pentru a ne obișnui cu mirosul.
De asemenea trebuie tinut cont si de vârstă persoanelor aflate în încăpere. Bebelușii pot fi deranjați de mirosul unelor uleiuri puternice.
Nu trebuie lăsată apa in difuzor mai mult de 24 ore când acesta nu este pus in funcțiune deoarece se poate forma calcar si astfel difuzorul sa nu mai funcționeze la capacitate maxima.
Totusi daca acest lucru se intampla, se pune putin oțet si se difuzează timp de o oră apoi se curăță cu o laveta si se utilizează din nou.
idei de difuzare:
- citrice + balance = dispozitie bună
- eucalipt + lime = împrospătare aerului
- lavanda + vetiver = somn usor
- serenity + tamaie = somn linistit
- Bergamota + motivate = incredere in sine
- air + lavanda= respiratie ușoară ( sforait)
- tamaie si on guard = îmbunătățirea stării de sănătate
- melaleluca + on guard = sprijinul sănătății
- menta + citrice = revigorare
- cheer + musetel = ridicarea vibratie, detensionare si reducerea stresului
Orice casa esențială are si difuzor 😍

Smirna

 Smirna este cel mai des cunoscută ca fiind unul dintre darurile (alături de aur și tămâie) pe care cei trei magi i le-au adus lui Iisus în Noul Testament.
Uleiul de smirnă: Ce este smirna?
Uleiul de smirnă are multe beneficii potențiale, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina mecanismele exacte ale modului în care funcționează și dozele pentru beneficiile terapeutice. Iată câteva dintre principalele beneficii ale utilizării uleiului de smirnă:
1. Antioxidant puternic
Un studiu realizat pe animale în 2010 în Journal of Food and Chemical Toxicology a constatat că smirna ar putea proteja împotriva leziunilor hepatice la iepuri datorită capacității sale antioxidante ridicate. Ar putea exista un anumit potențial de utilizare și la oameni.
2. Beneficii antitumorale
Un studiu de laborator a constatat că smirna are, de asemenea, potențiale beneficii antitumorale. Cercetătorii au descoperit că smirna a fost capabilă să reducă proliferarea sau replicarea celulelor umane.
Aceștia au descoperit că smirna a inhibat creșterea în opt tipuri diferite de celule , în special ginecologice. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina exact cum să se utilizeze smirna pentru tratamentul la nivel celular, această cercetare inițială este promițătoare.
3. Beneficii antibacteriene și antifungice
Din punct de vedere istoric, smirna a fost folosită pentru a trata rănile și pentru a preveni infecțiile. Încă poate fi folosit în acest mod pe iritațiile fungice minore, cum ar fi piciorul de atlet, respirația urât mirositoare, viermele inelar (toate acestea pot fi cauzate de candida) și acneea.
Uleiul de smirnă poate ajuta la combaterea anumitor tipuri de bacterii, de asemenea. De exemplu, în studiile de laborator pare să fie puternic împotriva infecțiilor cu S. aureus (stafilococ). Proprietățile antibacteriene ale uleiului de smirnă par a fi amplificate atunci când este folosit împreună cu uleiul de tămâie, un alt ulei biblic popular.
Aplicați mai întâi câteva picături pe un prosop curat înainte de a-l aplica direct pe piele.
4. Antiparazitar
A fost dezvoltat un medicament care folosește smirna ca tratament pentru fasciloză, o infecție cu viermi parazitari care infectează oamenii din întreaga lume. Acest parazit se transmite, în general, prin ingerarea de alge acvatice și alte plante.
Un medicament realizat cu smirnă a reușit să diminueze simptomele infecției, precum și o scădere a numărului de ouă de parazit găsite în fecale.
5. Sănătatea pielii
Smirna poate ajuta la menținerea sănătății pielii prin calmarea petelor crăpate sau crăpate. Este adăugat în mod obișnuit în produsele de îngrijire a pielii pentru a ajuta la hidratare și pentru parfumare. Egiptenii antici o foloseau pentru a preveni îmbătrânirea și pentru a menține pielea sănătoasă.
6. Relaxare
Smirna este folosită în mod obișnuit în aromaterapie pentru masaje. De asemenea, poate fi adăugat la o baie caldă sau aplicat direct pe piele.

Imi lipsesc zilele

M-a întrebat cineva azi ce-mi lipsește. Imi lipsesc zilele din copilărie, când bunica păstra ritualul de a lua cu toții masa împreună. Eram eu, părinții mei, părinții lor, verii mei, verișoarele mele, unchii, mătușile, nepoții lor, frați, surori, alte rude prin alianță.

Erau duminici când la masă se strângeau chiar și câte 50 - 60 de persoane. Nu aveai ce mânca, că așa era situația, dar aveai mâncare gătită, bere românească curată, vin de casă, prăjituri făcute de gospodinele familiei. Muzică era berechet, pentru că bunicul meu era compozitor și avea pian în casă și toți cântau cu bucurie, dansau uneori, râdeau cu poftă, fumul de la țigări era uneori dens, dar camerele erau înalte și avea unde să se ridice.

Vorbeau toți cu toți, eram uniți, acolo aveam un adevărat networking, fără cărți de vizită, fără zâmbete false, fără ținute de branduri cunoscute, fără ceasuri automatice sau știu eu ce chei de mașini de lux. Atunci, în acele momente aveam cel mai important lucru: aveam familia unită, aveam toate inimile care contau strânse la un loc. Indiferent de vârsta fiecărei inimi, toate erau acordate în aceeași cheie sol.

Astfel de zile îți încărcau sufletul pentru săptămâni întregi. Toate acestea s-au topit în neant. Azi în familia mare de odinioară mai sunt câțiva membri pe care-i pot număra pe degetele de la o mână, obosiți, triști, disparați. Azi acea bunică nu mai este, acele inimi strânse la un loc astăzi sunt rarefiate precum aerul de la munte. Fiecare pe câte o creastă diferită. Azi avem de toate mai puțin bucurie și iubire care să ne umple sufletul.

ÎN GENUNCHI TE ROG EU DOAMNE... 😔

 Doamne, te rog să mă ierți pentru traiul fără rost, căci din toată omenirea eu sunt cel mai păcătos. Eu sunt fiul rătăcit, ce mă-ntorc și plâng la Tine, nu mă izgoni, mă iartă 🙏 și ai grijă și de mine. Să mă ierți iubite Doamne, că deși nu știu a da, e lipsita de rușine.. , cer iertare- n fața ta. Te-am mâhnit și supărat cu - ncăpâțânarea mea, iar în ruga mea săracă tot mereu am vrut ceva!
Cu rușine azi gândesc : oare cum am îndrăznit, și-am îngenunchiat mereu, precum viermele - ncâlcit.
N-am știut decât să-Ți cer, să te rog a-majuta și nu as fi meritat nici numele - a-Ți pronunța!
Însă Tu și Fiu - Ti Doamne, chiar dacă des am greșit, nu mi-ai întors spatele, Tu mereu m-ai sprijinit. Ai fost prezent lângă mine, am simțit în felul meu, m-ai îndreptat doar spre bine și mi-ai ușurat din greu.
Mi-ai lăsat pe Maica Sfântă, la nevoi și la necaz, cu iubire să îmi șteargă lacrima de pe obraz, iar atunci când am nevoie să-mi aducă alinare, de-am plâns la icoana Ei, am primit mereu salvare!...Spun cu sufletul umil, Doamne nu mă urgisi, Tu ajută-mi neputința, să Te pot cu drag sluji.
Tată, Tu ai spus mereu: cere- mi și Eu îți voi da... Vreau doar a Ta mântuire, numele-Ți a lăuda și să-ți amintești de mine, în Împărăția Ta! Amin!
Pr. Constantin Nicula

Ulei de oregano

Antiinflamator Antioxidant Conține BETACARIOFILINĂ, ULEIURI ESENTIALE și COMPUȘI FENOLICI, cum ar fi ACIDUL FENOLIC și FLAVONOIDE. Este cel mai puternic FUNGICID din natură. Ajută la combaterea bacteriilor și reduce inflamația. Potențialul său este exploatat pe deplin în tratarea unor afecțiuni de sănătate. Beneficiile uleiului de oregano -- Are potential antioxidant Acest condiment încetinește și previne oxidarea cauzată de radicalii liberi, responsabili de îmbătrânirea celulară. Ce ajută la luptă? Datorită componentelor sale CARVACROL și TIMOL, acționează asupra bacteriilor precum Staphylococcus aureus și Bacillus cereus și CÁNDIDAS ALBICANS, precum și asupra ciupercii ASPERGILLUS sau STAPHYLOCOCCI. -- Colaborați împotriva infecțiilor virale. Pe lângă efectele sale antibacteriene, carvacrolul din oregano protejează organismul împotriva unor afecțiuni virale, cum ar fi norovirusul, o infecție care provoacă diaree, greață și dureri de stomac. PREGĂTIREA Ingrediente -1 cană de frunze de oregano (100 grame). - 1/2 cană ulei de măsline sau migdale (200 mililitri). - Recipient de sticlă cu capac. PREGĂTIREA Spălați frunzele de oregano și lăsați-le să se usuce. În continuare, trebuie să le zdrobiți cu ajutorul unui mojar sau a unei ustensile care să servească acestui scop. Acest lucru se face astfel încât planta să-și elibereze toate proprietățile. Puneți-le în recipientul de sticlă, unde va fi depozitat amestecul. Turnați uleiul și acoperiți complet frunzele de oregano. Lasati sa se odihneasca cateva minute. Apoi, aduceți o oală cu apă la fiert. După ce dă în clocot, stingeți focul și introduceți borcanul cu amestecul. Lăsați borcanul într-o baie de apă aproximativ 10 minute pentru ca uleiul și oregano să fie încorporate. Scoateți recipientul din apă, acoperiți-l și lăsați-l să se păstreze timp de patru săptămâni într-un loc răcoros și uscat. După acest timp, strecoară preparatul și vei avea gata uleiul de oregano de casă. - Cum se folosește uleiul esențial de oregano? Acest ulei poate fi consumat sau aplicat direct pe zona pe care doriți să o tratați. Trebuie să creșteți treptat doza. Exemplu la o cana cu apa fierbinte, prima saptamana cate 2 picaturi pe zi, a doua saptamana trei picaturi, a treia saptamana patru pana se ajunge la maxim cinci picaturi si maxim de doua ori pe zi. Il poti folosi si in difuzoare cu 4 sau 5 picaturi la 250 cc. În ONICOMICOZĂ, utilizați-o local cu un tampon, expunând picioarele sau mâinile o dată pe zi timp de 12 săptămâni. Ceaiul de oregano este un excelent digestiv. Ajută la indigestie, flatulență, vărsături și diaree. De asemenea, este utilizat pentru ameliorarea problemelor infecțiilor bronșice, infecțiilor urinare, glandelor umflate și afecțiunilor similare. De asemenea, faceți inhalări periodice pentru a deschide căile respiratorii. Pentru durerile musculare, durerile reumatice și entorsele, puteți pune puțin ulei pe mâini și masați partea a corpului care vă deranjează. Inhalarea vaporilor acţionează pentru a reduce imaginile gripei. A nu se utiliza la femeile însărcinate sau care alăptează sau la persoanele alergice la acest condiment. Acest condiment conține, de asemenea, calciu, magneziu, fier și alte minerale importante care ajută la îmbunătățirea sănătății fizice și mentale. De asemenea, oferă vitaminele A și C, două substanțe esențiale pentru a menține apărarea activă. Mai mult decât atât, datorită acestor componente, nu numai că ne poate ajuta să curățăm sistemul respirator, consumul acestuia poate ajuta și la prevenirea îmbătrânirii premature sau la îmbunătățirea digestiei. Este benefic atunci când vine vorba de pierderea în greutate și calmarea afecțiunilor comune precum crampele menstruale, durerile de cap și tensiunea musculară. Pentru curățarea corespunzătoare a tractului respirator, repetați doza timp de cel puțin o săptămână. Nu se recomanda consumul mai mult de 7 sau 10 zile. 

Omul râvnește după Dumnezeu

 Fiind chipul lui Dumnezeu, omul râvnește după Dumnezeu și aleargă cu dor să se înalțe spre Acesta. Prin rugăciune și prin înălțarea de cântări, omul se umple de desfătare. Duhul lui se bucură și inima lui tresaltă. Cu cât se roagă mai mult, cu atât sufletul lui se golește de poftele lumești și se umple de bunurile cerești. Și cu cât se depărtează de plăcerile pământești ale vieții, cu atât mai mult se desfată de fericirea cerească. Încercarea și experiența voastră confirmă adevărul acesta. Dumnezeu iubește acele rugăciuni care I se aduc în modul cuvenit, adică cu sentimentul neputinței și nevredniciei noastre. Pentru ca să existe însă un asemenea sentiment, se cere lepădarea desăvârșită de răul din noi și supunerea față de poruncile lui Dumnezeu, se cere smerenie și lucrare duhovnicească neîncetată. 

Sfântul Nectarie de la Eghina

Mi s-a arătat Maica Domnului

 În noaptea ultimului Crăciun trăit de el, spre ziuă, Valeriu i-a mărturisit prietenului său Ioan Ianolide: „În noaptea asta am privegheat. Aşteptam să vină cântecul colindei mele. Doream să fie foarte frumos. Îl cântam în minte. Îl desluşeam din cerurile înalte din care cobora. Cam greu pentru mine, căci nu cunosc notele muzicale şi trebuie s-o fac după ureche. Eram deci treaz, lucid şi senin, când deodată am văzut că am în mână fotografia Setei (fata pe care o iubise). Uimit de întâmplare, am ridicat privirea şi la capul patului meu am văzut-o pe Maica Domnului, îmbrăcată în alb, în picioare, vie, reală. Era fără Prunc. Prezenţa Ei mi se părea materială. Maica Domnului era aievea lângă mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul părea nesfârşit. Atunci Ea mi-a spus: - Eu sunt dragostea ta! Să nu te temi. Să nu te îndoieşti. Biruinţa va fi a Fiului meu. El a sfinţit locul acesta acum pentru cele viitoare. Puterile întunericului cresc şi încă vor mai înspăimânta lumea, dar vor fi spulberate. Fiul meu aşteaptă pe oameni să se întoarcă la credinţă. Azi sunt mai cutezători fiii întunericului decât fiii luminii. Chiar de vi se va părea că nu mai e credinţă pe pământ, să ştiţi că totuşi izbăvirea va veni, dar ca prin foc şi prin pârjol. Lumea mai are de suferit. Aici însă e multă credinţă şi am venit să vă îmbărbătez. Îndrăzniţi, lumea e a lui Hristos! Apoi Maica Domnului a dispărut şi am rămas copleşit de fericire. M-am uitat în mână, dar nu mai aveam nici o fotografie”

 [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 180, Editura Christiana, București, 2006].

 ❁ Nu mult după aceea, i-a povestit lui Ianolide: „Azi-noapte târziu mă rugam. Mă simţeam mângâiat de harul lui Dumnezeu şi mă bucuram în taină de darul ce mi s-a dat. Eram treaz, conştient şi fericit. Deodată am simțit că ceva deosebit se petrece cu mine, în afara voinţei mele. Începând de la extremităţile trupului, sufletul a început să mă părăsească. Nu numai că nu-mi era frică, dar ştiam că nu e vorba de moarte, şi cu cât sufletul părăsea trupul, cu atât trăirea mea lăuntrică creştea. Sufletul a urcat uşor spre piept, spre gât, spre cap. Mă simţeam fericit, curat, luminat de o lumină sfântă. Niciodată mintea mea n-a fost mai înţelegătoare ca atunci. Ştiam că Domnul este cu mine. Eram fericit că sunt în puterea Lui. Timpul parcă se dilatase. Nu mai simţeam durerea din trup. Îmi priveam trupul fără să-l doresc şi fără să-l resping. Viaţa şi materia îmi păreau minuni. Sufletul s-a apropiat iute de gură şi a ieşit din trup. Am ştiut atunci că pot să merg fără opreliştea materiei oriunde aş fi dorit. Era minunat! O bucurie nespusă m-a copleşit. Primul gând a fost să merg să-mi văd familia, dar mi-am amintit de sfaturile Părinţilor din Pateric, care poruncesc să nu te încredinţezi lucrării duhurilor decât în stare de ascultare, ca să nu te înşele diavolul şi să te piardă. Mi- a apărut în minte bătrânul schimnic căruia i se arăta diavolul în chip de înger de lumină. Bătrânul ieşise de sub ascultarea stareţului şi a obştii şi se credea călăuzit de însuşi Dumnezeu, socotindu-i pe ceilalţi pizmătăreţi. Atunci a venit la el «îngerul» şi i-a zis să-i cheme pe fraţi la fântâna din curtea mănăstirii, ca să le arate puterea lui Dumnezeu. Deci în miezul nopţii s-au dus la fântână. Îngerul luminos a apărut şi, intrând în fântână, i-a spus schimnicului: «Aruncă-te în fântână şi eu te voi scoate nevătămat înaintea lor, ca să vadă că eşti sfânt!» Bătrânul s-a aruncat şi a murit ca un ticălos. Deci amintindu-mi eu de acestea, m-am temut să nu cad în ispită şi am hotărât să mă întorc în trup. Acum, iată, mă supun ascultării. Spune-mi ce să fac şi aceea voi face! Auzindu-l, m-am înfiorat. Am cerut trei zile de răgaz pentru a mă ruga. După trei zile m-am dus la el şi i-am spus:

- Cred că este lucrarea lui Dumnezeu! Smerenia ta e chezăşia adevărului şi a binelui. Te supui ascultării faţă de mine, dar eu nu am astfel de trăiri, nu am nici cu cine să mă sfătuiesc, nici cărţi duhovniceşti să cercetez. Mă simt nevrednic de o astfel de cinste şi înfricoşat de răspundere. Nu mă îndoiesc de minuni, însă nu cred că ne sunt de neapărată trebuinţă pentru mântuire. Dar slavă lui Dumnezeu pentru cele ce se petrec cu noi, cu tine, prin El! Sfatul meu este să fii cu băgare de seamă. E bine cum ai procedat. Să nu mergem prea departe cu perspectivele ce se deschid în acest plan, căci nu suntem încercaţi. Să ne ferim de ispite! Valeriu m-a ascultat atent şi a primit tot ce i-am spus fără nici o umbră de tristeţe, îndoială sau împotrivire. A rămas senin şi împăcat cu hotărârea mea, şi tocmai această smerenie a lui m-a încredinţat de starea de har în care se afla”

 [Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, pagina 181-182, Editura Christiana, București, 2006]. extras din Sfântul Închisorilor - Valeriu Gafencu Partea a V-a - Târgu-Ocna Secvența LV (!) Serie de parcurgere a cărții Sfântul Închisorilor prin prezentarea secvențială a conținutului ei (zilnic - ora 19:00)

Despre necazuri

 „Viaţa fără necazuri este semnul lipsei de bunăvoinţă a lui Dumnezeu faţă de om. Nu trebuie să invidiezi pe cei care trăiesc fără necazuri, fiindcă sfârşitul lipsei lor de necazuri este vrednic de plâns.” „Nu trebuie să te arunci cu neînfricare în vâltoarea necazurilor, aceasta înseamnă o îngâmfată încredere în sine. Dar când necazurile vin fără voia ta nu te speria de ele, nu gândi că au venit întâmplător, printr‑un concurs de împrejurări. Nu, ele sunt lăsate de pronia de nepătruns a lui Dumnezeu.” 

 „Folosul adus de necazuri în curăţarea sufletului şi a stării lui duhovniceşti. Acesta trebuie păstrată.” „Niciodată nu a fost, nu este şi nu va fi pe pământ un loc fără mâhnire. Un loc fără mâhnire poate fi doar în inimă, atunci când în ea este Dumnezeu.” 

Despre mândrie Nu trebuie să te mândreşti nici cu sănătatea, nici cu frumuseţea, nici cu alte daruri de la Dumnezeu… Toate cele pământeşti sunt nestatornice – şi frumuseţea, şi sănătatea. Trebuie să Îi mulţumeşti lui Dumnezeu, să Îi mulţumeşti cu smerenie, conştientizând propria‑ţi nevrednicie, şi să nu te mândreşti cu nimic.” 

 „Când simţi ostilitate faţă de cineva…” 

„Când simţi ostilitate faţă de cineva, sau ură, sau iritare, atunci trebuie să te rogi pentru acei oameni, indiferent dacă sunt vinovaţi sau nevinovaţi. Roagă‑te cu simplitatea inimii, aşa cum povăţuiesc Sfinţii Părinţi: «Mântuieşte‑l, Doamne, pe robul Tău (numele) şi pentru sfintele lui rugăciuni ajută‑mă pe mine, păcătosul!»

De la această rugăciune inima se linişteşte, chiar dacă uneori nu îndată.”

 Despre rugăciune 

„Noi, de unii singuri, fără ajutorul lui Dumnezeu, nici să ne rugăm nu suntem în stare: nu putem să ne rugăm cum se cuvine şi nu ştim cum şi pentru ce să ne rugăm.” 

„În orice vreme, orice aţi face – ori de staţi aşezaţi, ori de mergeţi, sau lucraţi –, spuneţi cu inima: «Doamne, miluieşte‑mă!»” 

„Totul se dobândeşte prin rugăciune. Voi numai vă apropiaţi de prima treaptă, nu vă ridicaţi, ci doar vă apropiaţi, dar încă trebuie să treceţi prin uşă. Cu nici un fel de efort nu este cu putinţă să intraţi prin aceasta, dacă nu va fi mila lui Dumnezeu; de aceea primul lucru pe care trebuie să‑l cereţi este: «Uşa milostivirii, Doamne, deschide‑mi mie!»”

 „Când vei fi în suferinţă şi mâhnit şi se va abate asupra ta o grea ispită, tu spune numai aceasta: «Doamne, îndură‑Te, mântuieşte şi miluieşte pe robul Tău!»

 Şi suferinţa se va uşura.” 

 „Străduieşte‑te să nu laşi la o parte pravila de rugăciune nici dimineaţa, nici seara, însă dacă, din oarecare pricini, o vei lăsa la o parte, mai ales din cauza unor împrejurări care nu depind de tine, atunci să nu te tulburi, ci mustră‑te cu smerenie pentru neputinţă, fiindcă mustrarea de sine este o ascensiune nevăzută, iar tulburarea, după cuvintele Părintelui Ambrozie, nu este nicăieri pusă în rândul virtuţilor.” 

Despre patimi 

„Biruinţa asupra patimilor se săvârşeşte cu puterea lui Dumnezeu. Puterile noastre şubrede nu ajung pentru aceasta. Trebuie să recunoşti smerit acest fapt şi cu smerenie să atragi asupra ta milostivirea şi ajutorul lui Dumnezeu.” 

 Sfinte Cuvioase Mărturisitorule, Părinte Nikon, roagă‑te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii!

Oare viaţa mea este chiar aşa de albă cum zic?

 Un om mândru şi necredincios se lăuda mereu ca el e deja bun şi n-are nevoie de Dumnezeu. Mergând într-o excursie ajunse la o mănăstire foarte retrasă, în mijlocul pădurii. Acolo se afla un călugar vestit pentru înţelepciunea sa iar omul nostru voi să stea şi el puţin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia monahului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu şi despre păcat. Trufaşul se abţinu cât putu, dar la plecare zise: – Eu n-am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viaţa şi sufletul meu sunt ca o coală albă de hârtie! Călugărul dădu din cap şi-i spuse zâmbind: – Bine, bine, să zic şi eu aşa cum zici dumneata, dar atunci bagă bine de seamă să nu-şi scrie diavolul numele lui pe ea! Trufaşul tăcu, dar ieşind din chilie căzuse pe gânduri şi mergând pe drum se întreba: „Oare viaţa mea este chiar aşa de albă cum zic?” şi gândindu-se mai adânc la faptele sale își văzu multele păcate! Văzu astfel păcatele pe care le săvârşise şi simţi mare nevoie de ajutorul lui Dumnezeu!

Vă rog să vă amintiți întotdeauna că la toți cei care nu-și pun întrebări despre ei, considerând că alții sunt responsabili și de vină pentru tot ce li se întâmplă, GENETICA ÎNFRÂNGE! De aceea, ei nu pot afla CINE SUNT EI și trăiesc în continuare fiind ca...: mama, tata, bunicii, străbunicii, strămoșii lor. Ei nu-și trăiesc viața lor, ei retrăiesc viețile înaintașilor lor. Libertatea începe acolo unde se termină tiparele inconștiente ale geneticii, deci dincolo de condiționările sângelui

 Cert este ca omul reprezinta infinit mai mult decit putem vedea privindu-l si este mult mai important pentru Cosmos decit crede el insusi.Venim la viata inocenti,puri,avind de la inceput dorinta de cunoastere.Pornim pe drumul lung si greu al evolutiei,in virtejul fenomenelor din lumea materiala,pierzindu-ne cu incetul puritatea,dar dezvoltindu-ne inteligenta,cistigind experiente,dobindind puterea de a distinge binele de rau,iar din alt punct,incepe construirea constienta de sine.Omul,cea mai inalta veriga pe scara vietii,cea mai mare minune a creatiei,cea mai desavirsita arhitectura,nu-i decit un mic univers integrat organic in marele univers,o particica dintr-un intreg,din marele tot.Etapele vietii nu sunt decit trepte ale luptei pentru lumina,pentru inaltarea fiintei noastre catre perfectiune.Dupa orice incercare mai grea,ne simtim mai puternici,mai imbogatiti sufleteste,mai caliti.Toate relele vietii ajuta la ridicarea noastra,la autodepasire.Suferintele psihice calesc caracterele,rafineaza sentimentele.Durerea fizica dezleaga in mod chimic legaturile care tin sufletul inlantuit in materie,il curata de fluidele grosolane,asa cum temperatura in caz de boala,semnaleaza existenta unor focare de infectie si le distruge.Este mijlocul creat de organism pentru autoaparare.Intre trupul format din materie si care poate fi cercetat,analizat in laborator si sufletul care scapa obiectivarii cu ajutorul aparaturii stiintifice(deja sunt mai multe centre in lume care au creat aparate ce pun in evidenta aura umana)este o lagatura indestructibila.Prin intermadiul simturilor fizice,sufletul invata,se imbogateste cu cunostintele de care are nevoie.Si ca sa intelegem mai bine legatura dintre corp si suflet,sa privim un pahar in care am pus nisip,acesta reprezentind in cazul nostru corpul fizic.Peste nisip turnam apa.Spiritul este asemenea apei care intrepatrunde nisipul,n-o mai vezi,dar este acolo.Trupul este instrumentul,nava cu care sufletul peregrineaza prin lumile materiale si trece din experienta in experienta pentru a invata si a se desavirsi.Sa nu dam insa trupului mai multa atentie decit i se cuvine,in detrimentul sufletului,sa nu sacrificam ceea ce este vesnic,nemuritor,in avantajul a ceea ce este trecator,pieritor."Nimic prea mult",spuneau unii filozofi din vechime.Tot ce nu atinge sau depaseste masura este daunator:ploua prea mult,avem inundatii,ploua prea putin,avem seceta.In toate trebuie pastrata masura,cumpatarea,echilibrul.Constiinta omeneasca,sufletul,este adesea confundat cu unealta sa,trupul,haina pe care o poarta.Omul adevarat nu este insa ceea ce se vede in exterior,corpul acesta de carne,pierito,trecator. OMUL ADEVARAT,VESNIC,NEMURITOR ESTE SCINTEIA DIVINA, comoara sufletului ascunsa in adincurile insondabile ale materiei.S-o cautam,s-o ajutam sa iasa la lumina.Se afla in noi izvoare ascunse din care de fapt,pot sa tisneasca valuri de iubire,de virtuti,de puteri nemasurate.Fiinta adevarata se creeaza ea insasi prin dezvoltarea gradata a fortelor care se afla ascunse in ea.Progresul si ridicarea noastra interioara depind numai de efortul si curajul fiecaruia,de energia consumata in abordarea vietii.Sufletul omenesc are gravat in el simtul frumosului,al binelui,puterea de iubire pina la sacrificiu,dar facultatile spirituale nu sunt egal dezvoltate la toti oamenii,si nu ies la lumina,nu pot fi cunoscute,imbogatite,decit atunci cind sunt puse la lucru.Munca,truda,suferinta,slefuiesc simturile,le curata de zgura care le incatuseaza,le sensibilizeaza si infrumuseteaza.Omul nu este facut sa vegeteze ca un mucegai,sau sa se iroseasca intr-o lupta inversunata a tuturor contra tuturor,sa promoveze violenta,siretenia,ura.Imaginati-va un fier de plug cumparat si pus la pastrare intr-o magazie si uitat acolo.Departe de a se conserva,el se innegreste,rugineste si se degradeaza.Cum ar arata daca ar fi folosit la arat ogoarele,la rasturnat brazdele?Frumos si stralucitor,si cu cit ogorul va fi mai batatorit si munca mai grea,cu atit fierul plugului va straluci mai puternic.Preocuparea pentru autoperfectionare interioara trebui sa  fie reala,nu numai teoretica,,altfel ne pierdem in iluzii fara suport.Prin tot ceea ce facem,faptele noastre bune sau rele,ne construim propria fiinta morala.Repetarea unor obiceiuri,bune sau rele,se transforma cu timpul in facultati ale sufletului.Cauza multora din suferintele noastre se afla in interiorul nostru,isi au sediul,izvorul,in noi.Aceasta inseamna ca noi am incalcat legea armoniei,ca suntem in dezacord cu ea,dar in loc sa ne intoarcem privirea catre interiorul nostru,sa cautam in noi cauzele acestor suferinte,le atribuim motive exterioare.Putem fugi dintr-o casa insalubra,de un loc de munca inconvenabil,de o companie suparatoare,dar de noi nu putem fugi.Oriunde ne-am duce,lipsa de armonie din noi ne insoteste.Intorcindu-ne privirea mai mult asupra noastra,autocenzurindu-ne pornirile,gindurile,faptele,noi putem ameliora fiinta interioara.Distantindu-ne de noi,privindu-ne comportamentul,asa cum privesti o pictura,mai de departe,ca s-o poti intelege,vom putea sa ne cunoastem si sa ne ajutam singuri.Tot in acest scop,putemsa punem pe seama altcuiva faptele noastre,apoi sa le judecam ca si cum n-ar fi ale noastre,ci ca pe ale altuia,pentru ca de obicei,pe cit suntem de exigenti si critici cu altii,cu atit noi ne gasim scuze,justificari.Sa nu condamnam durerea,ca singura ne smulge din indiferenta,ne slefuieste simturile si ne modeleaza sufletul.Daca nu s-ar cunoaste,cine ar putea spune ca fluturele cu aripi splendid colorate,provine din crisalida fara forma in care s-a inchis o omida?Asemenea crisalidei,corpul omenesc,cu imbracamintea sa de carne,se reintoarce in laboratorul naturii,pentru ca el apartine pamintului,iar sufletul isi ia zborul catre locul sau de origine,luind cu el zestrea faptelor acumulata de trecerea prin lume.Si bogatia materiala si saracia,sunt incercari prin care trecem.Celor carora li se da mult,li se cere mult.Sa nu-i invidiem.Si filozoful german Nietzsche a gindit la un model de om,un supraom,frumos,destept, si rau,care sa asupreasca tot ce e nearian,in folosulrasei superioare,cind de fapt,avea un model de supraom,bun,intelept,care s-a jertfit pentru binele tuturor,si acesta era Iisus,pe care-l nega.Suntem parte de creatie,tot ce exista,mineral,planta,animal,fac parte impreuna cu noi din armonia cosmica,iar scopul existentei noastre,este de a constientiza la nivel cosmic IUBIREA.Sa ajungem sa iubim tot ce este creat,sa ne zidim pe noi cei adevarati cu caramizile iubirii,bunatatii,milei,tolerantei,ingaduintei,bunavointei,generozitatii,e.t.c....iubind totul,invatind de la toate."

 “Pe măsura ce te vindeci, lucrurile care te atrag se schimba. Toxicitatea nu ți se va mai părea ca fiind încântătoare, iar pacea nu ți se va mai parea plictisitoare.”

Întâlnești fiecare persoană dintr-un motiv.

 Fiecare persoană pe care o întâlnim joacă un rol în viața noastră, fie ea mare sau mică.

 S-ar putea să nu fii sigur de ce sau ce ți se întâmplă, dar ar putea și poate fi magic.

 Mai devreme sau mai târziu vei afla care ar putea fi acel motiv. 

Toată lumea din viața ta este o lecție pentru tine și cine ești acum. 

Doar dați-vă înapoi și simțiți, simțiți și gândiți-vă la mesaj. 

 Aceștia sunt copacii magici pe care îi văd în tine...

MEDICUL ȘI MOARTEA

 ,,A fost odată un medic foarte priceput și dedicat. Datorită lui, mii de oameni care erau la un pas de moarte au fost vindecați.
Iată că într-o zi Moartea a apărut în fața lui și i-a spus:
– Uite ce se întâmplă, ești într-adevăr un doctor foarte bun, dar salvând atât de mulți oameni de la moarte, deranjezi echilibrul din lume. Îți propun ceva. De astăzi, când te duci la un bolnav să îl tratezi, vei vedea o lampă lângă capul lui.
Prin flacăra din lampă vei ști dacă persoana respectivă trebuie să moară sau dacă mai are zile pe acest pământ. Dacă focul este slab și pare că se stinge, acesta va fi un semn că trebuie să-l lași pe om în seama mea. Dacă focul arde puternic, înseamnă îl poți vindeca. Drept garanție a acordului nostru, îți voi lăsa propria lampă. Ține-o lângă tine ca să vezi cât va dura propria ta viață.
Acestea fiind spuse, Moartea a dispărut.
Într-o zi, la scurt timp după acea întâmplare, l-au chemat pe medic pentru a salva un nou-născut grav bolnav. Când a intrat, a văzut o lampă lângă capul copilului, în care pâlpâia un foc slab, abia vizibil. Doctorul s-a gândit la acord, dar i-a părut atât de rău pentru mamă și pentru viața copilului încât a luat niște ulei din propria lampă și l-a turnat în lampa copilului, astfel mărind flacăra. A salvat copilul, l-a îngrijit și a plecat.
A doua zi a mers la o colibă unde locuia o familie săracă, dar numeroasă. Mama era pe patul de moarte iar cei șapte copii ai ei stăteau triști în jurul ei. Flacăra din lampa femeii era atât de slabă încât s-ar fi putut stinge în orice moment. De asemenea, ca în cazul copilului, a turnat ulei din lampa lui în lampa ei.
Zi de zi, doctorul făcea la fel, nici măcar o dată nu a respectat acordul și de fiecare dată și-a mai luat puțin ulei din lampă pentru a-i salva pe alții. A trecut un an și medicul s-a îmbolnăvit grav, iar când s-a uitat la flacăra vieții sale, a văzut că abia clipea.
Deodată, Moartea a apărut lângă el și i-a spus:
- M-ai înșelat, ai încălcat acordul nostru de fiecare dată, dar a venit și rândul tău. Astăzi am venit după tine.
Doctorul s-a trezit în lumea de dincolo, într-o sală imensă, unde erau așezate multe lămpi, aproape stinse ca a lui.
– Mai ai o singură șansă, spuse Moartea. Pentru că tu ți-ai cruțat viața de dragul altora, se consideră că ai dreptul să torni la tine ulei din fiecare lampă pe care o vezi aici și să-ți continui viața încă mulți ani.
– Nu, nu vreau să profit de alții, scutură medicul din cap.
-În acest caz, nu mai am putere asupra ta, ai dovedit că ești special. Ești liber să trăiești, pentru că atunci când o persoană își dedică viața altora, este nemuritoare".

O G L I N Z I

 Când te întâlneşti cu cineva, aminteşte-ţi că este o sfântă întâlnire.

Cum îl vei vedea pe el, aşa te vei vedea pe tine.

Cum te vei purta cu el, aşa te vei purta cu tine.

Ce gândeşti despre el, vei gândi despre tine.

Nu uita asta niciodată, căci în el te vei regăsi sau te vei pierde.

De câte ori se întâlnesc doi- Fii ai lui Dumnezeu, li se dă o altă ocazie de mântuire.

Nu te despărţi de nimeni fără să îi dai mântuire şi fără să o primeşti!

Vă doresc

Vă doresc să începeţi cât mai mulţi dintre voi să iubiţi intens, profund şi fără măsură. Vă doresc să vă contaminaţi cât mai mulţi dintre voi de nebunia dumnezeiască care vă face să credeţi cu o tărie de nezdruncinat că lumea poate fi transformată rapid prin intermediul exemplelor proprii. Urmăriţi fiecare dintre voi să fiţi şi să deveniţi cât mai repede o fiinţă umană extraordinară, devenind totodată un exemplu viu pentru ceilalţi. Pentru a face să se trezească cât mai repede în ceilalţi adevărata fraternitate umană, fiţi voi înşivă mai mereu blânzi, iubitori, umili, plini de bunăvoinţă, drepţi, plini de compasiune, iertători, plini de simpatie faţă de cei admirabili şi minunaţi.Orice loc de pe pământ poate fi un colţ de Rai, dacă avem cu cine împărţi iubirea. Iubiţi-vă şi ţineţi-vă de mână, cum se ţin amintirile de sufletul omenesc.

Uleiul Hoților

 

Ce este Uleiul Hoților, licoarea miraculoasă pentru sănătate? De ce este bine să îl folosești zilnic

Cum prepari licoarea care face minuni pentru sănătate? Uleiul Hoților este un remediu descoperit, într-adevăr, printr-o întâmplare, un adevărat antidot pentru viroze și imunitate.

Uleiul acesta are o poveste interesantă, dar care îi explică uimitoarea eficacitate. Rețeta datează și variază din Evul Mediu, când acest amestec miraculos al unor hoți din Franța îi proteja de ciumă.

Aceștia se acopereau cu rozmarin, cuișoare și alte plante aromatice, pentru a ține ciuma departe și chiar au reușit.

Rețeta a fost folosită de comercianți și proprietățile antiseptice, antibacteriene și antimicrobiene i-au ținut departe de pandemia care afecta atâtea persoane.

Povestea Hoților

La începutul anilor 1990, Gary Young a studiat uleiurile esențiale și a recreat un amestec pe care îl cerceta. Potrivit lui Gary, există 17 versiuni diferite ale rețetei hoților, fiecare conținând o cantitate diferită de uleiuri.

Acest lucru l-a intrigat pe Gary și și-a propus să realizeze amestecul perfect de ulei al hoților, potrivit unei întrebuințări zilnice.

A studiat amănunțit proprietățile uleiurilor din listele pe care le-a găsit. Astfel a recreat varianta actuală a unei rețete care ținea boli grave la distanță, crescând vertiginos imunitatea.

”Hoții” erau comercianți ai secolului al XV-lea, care aduceau din India în Europa diverse condimente, printre care scorțișoară și cuișoare.

Când ciuma bubonică a izbucnit, circulația a fost întreruptă, iar comercianții trebuiau să-și poarte singuri de grijă.

Nemaiavând ce vinde, s-au reprofilat pe bunurile găsite asupra cadavrelor afectate de ciumă. Haine, bijuterii, tot ce ar fi putut să le aducă bani. Fiindcă știau multe despre proprietățile uimitoare ale condimentelor și uleiurilor pe care le vindeau, s-au folosit de aceste cunoștințe pentru a se proteja de ciumă.

Reușita lor a ajuns și la urechile regelui, care a vrut să știe secretul: ce au făcut, de nu s-au îmbolnăvit?

Așadar, regele le-a dat de ales: fie spun secretul, fie vor fi arși pe rug!

Firește că au dezvăluit secretul, iar restul este de la sine înțeles. Rețeta s-a transmis mai departe.

REȚETA MIRACULOASĂ A ULEIULUI HOȚILOR

• 10 picături ulei esențial de rozmarin
• 15 picături ulei esențial de eucalipt
• 20 picături ulei esențial de scorțișoară
• 35 de picături ulei esențial de lămâie
• 40 picături de ulei esențial de cuișoare

O sticluță de 15 ml va conține aproximativ 255 de picături, o sticluță de 5 ml va conține aproximativ 85 de picături.

Depozitați recipientul în loc întunecat și răcoros și folosiți uleiul zilnic. Fie local, fie difuzat, plus că veți avea un bonus: mirosul superb!

Difuzat, veți elimina din casă toate mirosurile neplăcute și vă veți ajuta plămânii și sinusurile. Difuzați 15-20 picături timp de 15 minute, de 3, 4 ori pe zi și veți face minuni pentru sistemul dv. respirator.

Dacă veți adăuga picăturile într-un amestec de apă călduță, veți dezinfecta natural toate suprafețele. Nu pulverizați direct și nediluat, nu folosiți pe animalele de casă.

Puteți pune 2 picături miraculoase în uleiul dv. de corp, de semințe de grepfrut, jojoba, cocos sau avocado și vă puteți masa picioarele, zona lombară, articulațiile, dar neapărat într-un ulei de corp, niciodată uleiurile esențiale nu le aplicați direct pe piele.

Vă veți crește imunitatea masându-vă picioarele zilnic.

Acest ulei al hoților este și repelent, dar și calmează înțepăturile de insecte, tot așa, ungându-vă cu un ulei hidratant, în care picurați câteva picături de amestec magic.

Intern, doar o picătură de astfel de ulei în sticla de 2 litri de apă, pe care o consumați pe întreaga perioadă a zilei, pentru îmbunătățirea sistemelor digestiv și imunitar.

Dacă vă doare gâtul, puteți face o gargară cu apă și o picătură de ulei.

ATENȚIONĂRI

Uleiurile esențiale sunt foarte puternice, nu se folosesc în cantități mari, nu se înghit, nu se aplică pe piele nediluate! Nu se folosesc în jurul mucoaselor.

*Chiar și diluate, pot da reacții alergice. Acest articol are caracter informativ și educațional, nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Merită și prietenii tăi să știe ASTA. Informează-i acum!

Dr. VALERIU POPA spunea că

 prin boală, nefericire, stres, omul trebuie să înţeleagă că există o cauză mentală, emoțională care a favorizat și alte greşeli undeva pe drumul vieţii şi până nu-şi elimină cauza, greşeala nu se poate vindeca decât parţial, deoarece în el persistă cauza generatoare de rău. Gândurile care alimentează anumite emoții, creează cuvintele care produc realitatea fiecăruia dintre noi. De aceea trebuie ca mai întâi să fie depistată cauza, pentru ca bolnavul să evite pe viitor greşelile comise în gândire, în vorbire și fapte. Dacă nu se elimină cauza, aceasta poate alimenta în continuare boala sau aceasta poate migra de la un organ la altul. Dacă îți dorești vindecare, spuneam mai demult, e necesar să-ți corectezi modul de gândire, reacțiile, să devii responsabil, să regreți sincer, răul făcut ție însuți sau semenilor tăi, să ierți pe cei care, conform percepției tale, ți-au greșit. Există și alți factori psihologici care afectează în mod constant și distructiv întreaga fiziologie și bio-chimie a organismului. Dacă boala nu este într-o fază extrem de avansată, când cauza va fi eliminată, aceasta va dispărea. Se știe deja că putem influența chimia și energia din organism prin gândire, emoții, cuvinte și încredere. Dacă printr-un tipar mental negativ putem cauza boli și stres conștient sau inconștient, printr-un nou mod de gândire și vorbire, putem vindeca întreaga noastră ființă. Se folosesc, printre altele, așa cum Emil Nilsson povestea despre boala pe care a învins-o cu AFIRMAȚII . DAR...există câteva condiții pentru ca aceste afirmații să-și facă lucrarea benefică : -E imperios necesar să credem ce vorbim. Cuvintele goale, seci, fără substanță, sunt lipsite de putere, deci lipsite de rezultate. Încrederea în ce exprimăm ne dă autoritate, iar dorința puternică, constantă și sinceră de a obține ceea ce dorim, hrănește încrederea în puterea noastră de vindecare, făcând-o tot mai mare. -Odată cu afirmația exprimată, emoția pe care ai simți-o când afirmația se materializează, e necesar să o transpui atunci când rostești afirmația. (să te vezi vindecat, în cazul dlui Nilsson) Și pentru că dumnealui vorbea de tumori, hai să vă spun cauza apariției lor : O rană adâncă, resentimente stagnate multă vreme, durere sau secret adânc ce mănâncă din viață sau din eu- creând întrebări de genul: “Care este rostul ?” Vindecarea a venit odată cu : Iert și eliberez trecutul cu iubire. Aleg să-mi umplu lumea cu bucurie și cu acceptare ! Să vă fie de folos...spre binele vostru suprem.

Să-ți fie în suflet bucurie

Să-ți fie în suflet bucurie, iar viața să o prețuiești, că toate trec, într-o clipită...azi, esti, mâine, nu sti de mai trăiești.
Să porți copilăria în suflet și-atunci când părul ți-a albit, ca viforul din iarna vieții sa-l poți ușor a-l  potoli.
Să dai, să fii, ce vrei ca să primești.. și toate în drumul tău ai să le biruiești.
Că binele din viață nu îl poți avea, decât să fii lumină, în bezna altora!

Azi, e lupta împotriva nevăzutului, și unde e gol, se așează pustiul, și din pustiu, nu mai aștepți nimic!

 

E atât de ușor să Îl vedeam și sa-L simtim pe Dumnezeu, în cele văzute și nevăzute, dacă vrem!
Eu nu am vrut, mulți ani, că mi se părea mai simplu, dar Dumnezeu, în bunătatea Lui, nu m-a lăsat în întuneric!

Nevăzutul este viață, este  veșnicie!
Cele văzute mor, cele nevăzute trăiesc,veșnic, si totuși, omul, în inconștiența sa, lupta și luptă... pentru cele ce mor!

Ce ar fi văzutul, fără nevăzut, un pustiu fără viață...
Numai dacă ne gândim la complexitatea corpului uman, la perfecțiunea lui...că nu exista ceva asemănător omului....că omul nu ar putea niciodată să creeze ceea ce suntem.
Daca ne gandim la cum funcționam!!
Cele dinlăuntrul nostru ar fi niște organe moarte, dacă Dumnezeu nu le-ar da suflare de viață!

Apoi, aerul, nevăzut, dar fără, nu trăim.

Apoi, conștiința, nu se vede, dar fără, am fi trupuri fără discernământ.
Sentimentele ne fac umani...fără ele suntem  roboți consumatori...
Mirosul, auzul, gustul, simțurile toate, încununează viața.
Să nu uităm suferința sufletului, care ne ajută să vedem adevarul vieții!
Și totuși, oamenii, unii, întreabă unde este Dumnezeu?!
Asa vedem inteligenti, care își dedică viața studiului, dar cu ușa închisă Lui Dumnezeu, si trăiesc degeaba...si oameni fără carte, care cunosc si simt mai mult decât învățații, că au deschis ușa inimii, unde intra Dumnezeu, care îi învață ce trebuie să cunoască, care le dăruiește înțelepciunea veșniciei!

Degeaba știm tot, daca nu știm ce ne trebuie, ce ne foloseste, astfel, multi învățați, titrati, rămân repetenți la lecția viață!
Cand măndria golește si întunecă sufletul, nu  cunoaștem taina vieții, care este descoperită de Dumnezeu, doar smereniei!

Din fericire, pe multi ne scapă Dumnezeu de mândrie, îngăduind să cădem în propria neputința, fiind o șansă la mântuire!
Să nu o pierdem!
Doamne, mulțumesc, că de la Tine sunt toate! Amin.