Acatistul Sfântului Cuvios Marcel, Starețul Mănăstirii Achimiților (adică Neadormiților) – tămăduitor al bolnavilor cu boli necunoscute, iscusit duhovnic și grabnic ajutător al săracilor (29 decembrie)

feb.15

Troparul Sfântului Cuvios Marcel

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Marcel, duhul tău.

Condacul 1

Celui ce s-a arătat mare vindecător în boli necunoscute, aducând alinare și salvare credincioșilor ce nu își cunosc izvorul bolii și nu au găsit ușurare de la doctorii lumești, iubindu-i pe săraci ca pe copii săi, robului smerit al lui Dumnezeu Marcel, Sfântului Stareț ne rugăm. Iar tu, Preacuvioase Sfinte, primește te rugăm lacrimile noastre și ca un milostiv pogoară peste noi harul vindecării, căci în tine ne încredem fiindcă tu ai îndrăzneală la Dumnezeu, și te strigăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Icosul 1

Să se bucure neamurile și să ridice cântare de cinstire, căci iată! Din sânurile Tatălui Ceresc te-ai născut  binecuvântat rod pământesc, Sfinte Marcel, călugăr care ajungând la desăvârșita rugăciune și asemănându-te cu Serafimii, ne-ai lăsat pildă de smerenie și de pocăință și petrecând tu ca un iubitor de Dumnezeu auzi acum din Cer aceste laude:

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, lumină neadormită a cumpătării;

Bucură-te, păzitorul curăției;

Bucură-te, temelia rugăciunii;

Bucură-te, stâlpul credinței;

Bucură-te, flacără nestinsă a dorului de Dumnezeu;

Bucură-te, îndrumător duhovnicesc iscusit;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 2

Rămânând orfan de mic, ai părăsit neamul tău cel cinstit din Apamia și ai plecat în Antiohia cea mare pentru a studia filozofia, Sfinte Marcel, însă Dumnezeu a întins mintea ta spre înțelepciunea duhovnicească și te-a îndrumat spre Efes: Aliluia!

Icosul 2

Împărțind toată averea săracilor, ai ajuns la Efes unde ai petrecut în iubire de Dumnezeu, povățuit fiind de robul lui Hristos pe nume Promot care era atât de îmbunătățit duhovnicește încât intra prin ușile încuiate în bisericile Domnului la rugăciunea de noapte:

Bucură-te, că ai trăit cu dânsul în sărăcia cea de bunăvoie;

Bucură-te, că viețuiai din agoniseala mâinilor, știind să scrii foarte frumos;

Bucură-te, că noaptea privegheai până la zori;

Bucură-te, că ai auzit despre Părintele Alexandru din Vizantia;

Bucură-te, că ajungând la dânsul, ai îmbrăcat haina monahicească;

Bucură-te, că te-ai nevoit în locașul acela vreme îndelungată;

Bucură-te, că ai câștigat darul mai înainte-vederi;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 3

Ai văzut de dinainte moartea starețului Alexandru, și ai înțeles că după moarte aceluia ți se va da ție cinstea cârmuirii mănăstirii, dar fiind tânăr și nedorind să stăpânești peste monahii mai în vârstă ai fugit în pustie la sfinții părinți care se nevoiau în liniștire: Aliluia!

Icosul 3

Mult s-au întristat frații că nu te-au găsit, Sfinte Marcel, dar numind ei un egumen în vârstă, pe Ava Ioan, tu imediat ai apărut în mănăstire, Sfinte, fiind iubit de noul stareț ca mâna lui dreaptă:

Bucură-te, că ai învățat multe taine de la pustnici;

Bucură-te, că ai primit de la fiecare folos;

Bucură-te, că frații s-au bucurat de întoarcerea ta;

Bucură-te, că smerenia ta a fost pildă;

Bucură-te, că ai socotit că cel tânăr să fie povățuit de cel bătrân;

Bucură-te, că prorocia Duhului Sfânt oricum s-a împlinit;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 4

Fuga ta din mănăstire ca să nu fii ales stareț i-a împărțit pe frații din mănăstire în două tabere, Sfinte Cuvioase, căci unii ziceau că din umilință ai făcut aceasta, alții că dorindu-ți stăreția și știind că nu vei fi ales ai plecat ca să nu fi rușinat, așa încât diavolul a semnat invidie și vrajbă față de tine și starețul a plecat urechea la aceste clevetiri, iar smerenia ta a fost încercată și mai mult: Aliluia!

Icosul 4

După câtăva vreme, egumenul a mutat mănăstirea la un loc mai fără de zgomot care era în Bitinia, și  dorind să te încerce, te-a trimis la ascultare la moară unde era un măgar bătrân și bolnav pe care nimeni nu îl putea struni, iar tu Sfinte ai primit cu inima deschisă:

Bucură-te, că i-ai vorbit măgarului cu vorbe blânde;

Bucură-te, că toată ziua îl mângâiai și îl ajutai;

Bucură-te, că el, primind dragostea ta, s-a întărit în putere;

Bucură-te, că mult spor aducea animalul mănăstirii;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că din făina măcinată mâncau și frații și străinii;

Bucură-te, că ne înveți și pe noi a cuceri cu răbdare inimile împietrite;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 5

Văzând frații mănăstirii cum te slujește asinul, s-au înspăimântat de smerenia ta înaltă, și trecând la Domnul și Ava Ioan, te-au rugat să încetezi să mai paști pe cei necuvântători căci te-ai arătat vrednic de a fi păstorul celor cuvântători: Aliluia!

Icosul 5

Așa ai primit toată ocârmuirea și grija mănăstirească, fiind credincios în toate și iscusit în cele duhovnicești, arătând milă față de săraci și hrănind mulțime de oameni:

Bucură-te, că înmulțeai bucatele prin rugăciune;

Bucură-te, că turma fraților a crescut;

Bucură-te, că un oarecare tânăr bogat a cerut haina călugărească;

Bucură-te, că el a dăruit mănăstirii toate averile lui;

Bucură-te, că așa ai avut bani să ridici biserica din piatră;

Bucură-te, că ai zidit bolniță pentru bolnavi și case pentru străini;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 6

Cunoscând cu duhul că nimic pământesc nu poate dăinui fără rugăciune, ai făcut rânduială în mănăstire ca să se citească rugăciuni fără întrerupere, împărțind frații în cete și la fiecare ceată i-ai ales un anumit timp din zi sau din noapte pentru a se ruga citind Psaltirea, așa încât rugăciunea era continuă iar Mănăstirea a primit denumirea de ”Mănăstirea Neadormiților”: Aliluia!

Icosul 6

Dumnezeu te-a înzestrat cu darul tămăduirii, Sfinte Marcel, căci pe Elpidie monahul care pătimea de o cumplită rană la gură numai cu o singură atingere l-ai vindecat, iar pe Ștefan monahul care avea mare încuiere a stomacului așa încât nici o doctorie nu îl putea ajuta, prin atingerea ta, pipăindu-i pântecele și spatele l-ai vindecat, spre lauda ta:

Bucură-te, că tămăduiai și suflete nu doar trupuri;

Bucură-te, că învățai spre nădejdea în Dumnezeu și spre grija mântuirii;

Bucură-te, că și un evreu ți-a cerut să îl vindeci de răni nevindecate, făgăduind că se face creștin;

Bucură-te, că l-ai vindecat de multe ori dar el de fiecare dată apoi hulea pe Dumnezeu;

Bucură-te, că boala i s-a întors apoi spre moarte;

Bucură-te,  că Hristos l-a tămăduit și tot Hristos l-a pedepsit, pentru că El nu poate fi amăgit;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 7

Te-ai arătat vrednic miluitor al celor care pătimeau din boli necunoscute pe care doctorii nu le știau nici numi, nici vindeca, fiindcă acestea erau ispite diavolești și nu neputințe firești ale trupului, pe care doar Dumnezeu le cunoaște obârșia și tămăduirea: Aliluia!

Icosul 7

Fiind doctor fără de arginți, ți se înfățișau tot felul de oameni cu cele mai cumplite și neștiute boli, iar tu Sfinte făceai rugăciune fierbinte la Doctorul și Împăratul Dumnezeu iar ei primeau izbăvire imediată și te cinsteau așa:

Bucură-te, că a venit la tine odată un bărbat lovit de diavol;

Bucură-te, că era plin de răni din cap până în picioare;

Bucură-te, că nici carne nu mai avea decât numai oasele i se vedeau;

Bucură-te, că te-ai atins cu mâinile de el, chemând Sfânt Numele Domnului;

Bucură-te, că bărbatului i-a crescut carnea și pielea la loc;

Bucură-te, că și nașterile grele le dezlegai pe loc;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 8

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Lumina a  strălucit din faptele tale, și candela credinței s-a aprins ca un foc nemistuit în inimile celor care te aveau duhovnic, Sfinte Marcel, călăuzindu-i spre schimbarea gândirii și spre ațintirea privirii doar spre poruncile Domnului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Aveai marele dar al ascultării, și lăsându-l pe ucenic să vorbească îi aduceai și tămăduirea sufletească, fiindcă și sufletul se vindeca, și firea se îndrepta, și puterea ucenicului în rugăciune creștea:

Bucură-te, slăvit părinte al inimilor sfâșiate;

Bucură-te, tămăduitorul amintirilor;

Bucură-te, mângâietorul celor răniți;

Bucură-te, blând păstor al turmei lui Hristos;

Bucură-te, că prin blândețe ai câștigat Raiul;

Bucură-te, că te-ai încununat cu smerenia;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 9

Venind egumenul mănăstirii de lângă Eufrat să te viziteze, Sfinte Părinte, te-a văzut stând la rugăciune și când făceai plecarea genunchilor, doi îngeri luminați te sprijineau de amândouă părțile, te ridicau de la pământ iar fața ta în rugăciune strălucea ca fulgerul: Aliluia!

Icosul 9

Aveai mare iubire de săraci, miluindu-i pe toți cei care îți ieșeau în cale, dându-le hrana cea de toate zilele, povățuindu-i la mântuire și îmbrățișându-i cu blândețe și cu dragostea lui Hristos, pentru care noi te slăvim:

Bucură-te, că pe cei trei episcopi săraci i-ai ajutat cu bani de drum;

Bucură-te, că ai cunoscut cu duhul că nu au primit câți arginți ai poruncit să le dea;

Bucură-te, că în aceeași zi un credincios ți-a adus pomană de zece ori suma;

Bucură-te, că l-ai certat pe Iulian monahul că nu le-a dat episcopilor cât ai zis;

Bucură-te, că știai cu duhul și ziua morții celor din jur;

Bucură-te, că aveai cunoaștere a cea ce se întâmpla la mare distanță;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 10

Dumnezeu a pedepsit odată pământul cu o foamete mare, iar cel cu ascultare la bucătăria mănăstirii te-a înștiințat, Sfinte, că se sfârșește grâul, și venind ziua când hambarul s-a golit, ai făcut rugăciune apoi i-ai poruncit monahului să deschidă ușile pivniței și din mila lui Dumnezeu acesta era plină cu tot felul de pâine care n-a scăzut până n-a trecut foametea: Aliluia!

Icosul 10

Dumnezeu ți-a dat mare stăpânire asupra diavolilor, Cuvioase Părinte, căci aceștia auzind glasul tău ridicat la rugăciune se izgoneau din oameni ca praful spulberat de un vânt de mare, căci tu Sfinte nu te rugai pentru alungarea necuratului ci pentru ca Domnul să Își miluiască zidirea, arătând marea ta smerenie:

Bucură-te, că și puterea învierii morților ai avut;

Bucură-te, că darul lui Hristos era în tine;

Bucură-te, că aveai credință mare și ne îndoită;

Bucură-te, că minunile tale erau preaslăvite în tot ținutul;

Bucură-te, că pe mulți elini și păgâni ai botezat;

Bucură-te, om ceresc și înger pământesc;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 11

Prin lacrimile tale s-a stins un foc foarte mare care se aprinsese peste tot Bizanțul, salvând mai bine de jumătate de cetate și ai arătai și multă milă față de cei prigoniți care, cerând azil în mănăstirea ta, primeau salvarea de la Sfânta Cruce: Aliluia!

Icosul 11

Ai prorocit căderea casei lui Aspar, cel cu puterea cel dintâi după împărat, sub mână căruia era toată oastea și care era arian adică credea în minciunile lui Arie, căci acesta a încercat cu vicleșug să îl piardă pe bine credinciosul împărat Leon, dar prin rugăciunile tale neamul lui de balaur a pierit cu sunet:

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că erai povățuitorul împăratului Leon;

Bucură-te, că pe când mergeai pe jos cu împăratul, s-a arătat mare minune;

Bucură-te, că pe lângă tine pășea Îngerul Domnului;

Bucură-te, că el avea haine albe, încins cu brâu de aur;

Bucură-te, s-a arătat dragostea lui Dumnezeu pentru tine;

Bucură-te, că Îngerii Lui îi trimitea spre slujba ta;

Bucură-te, că ei te conduceau pe cale și te păzeau în toate;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 12

Vreme de șaizeci de ani ai petrecut în nevoințele monahicești, Sfinte Părinte, ducând o viață plăcută lui Dumnezeu fiind asemănător prorocilor prin mai înainte-vedere; patriarhilor, prin credință și nădejde neîndoită spre Dumnezeu și mucenicilor prin omorârea trupului cea din toate zilele: Aliluia!

Icosul 12

Apoi te-ai asemănat lui Moise întru vedere de Dumnezeu și în dar, fiind deopotrivă lui David în blândețe, lui Petre Apostolul în râvna, lui Ioan întru feciorie și în știință și tuturor Apostolilor în darul tămăduirilor, căci erai izvor tuturor vindecărilor și râu al facerilor de bine cele cu minune:

Bucură-te, că venind ceasul despărțirii de cele lumești, un frate a plâs cu amar despărțirea de tine;

Bucură-te, că i-ai promis că în curând va fi cu tine;

Bucură-te, că după cinci zile de la trecerea ta, i te-ai arătat în vedenie;

Bucură-te, că după încă trei zile, fratele a plecat la Domnul și el;

Bucură-te, că nici după moarte nu ai încetat a fi milostiv și blând;

Bucură-te, acum stai înaintea Stăpânului nostru în bucurie și veselie veșnică;

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Marcel, neadormit rugător și mare tămăduitor!

Condacul 13

Sfinte Cuvioase Marcel, te rugăm cu aceste umile cuvinte să ne dai tămăduire că pătimim în noianul bolilor nevindecate la care nimeni dintre doctorii pământești nu cunoaște vindecare, adu-ne izbăvirea de oboseala cronică ce ne stăpânește mintea și sufletul, salvează-ne de ispitele diavolești și ridică-ne din căderi să nu ne pierdem calea, ca eliberați de dureri și de neputințe să Îi mulțumim lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Rugăciune:

Sfinte Părinte Marcel, Cuvioase Părinte și călăuzitor al monahilor, tu mai înainte ți-ai curățit sufletul cu cărbunii despătimirii, arzând neghina păcatului și spălându-te în apa curgătoare Duhului Sfânt, iar mai apoi te-ai arătat locaș dumnezeiesc gonind bolile și diavolii care le aduc și luminându-i pe cei din jur cu credința și cu nădejdea.

Caută și spre noi rugătorii tăi și ca un blând duhovnic înconjoară inima noastră înțepată de spinii neiubirii, vindecă amintirile dureroase ale trecutului, ajută-ne să îi putem ierta pe cei care ne-au rănit, alungă oboseala minții să ne putem ruga curat lui Dumnezeu și apără-ne de gândurile care ne macină liniștea și trăirea duhovnicească.

Ca doctor desăvârșit, cercetează-ne și vindecă-ne bolile cunoscute și necunoscute, numite și nenumite, care ne chinuie fie din cauza păcatelor noastre fie din pricina celor ce urzesc în ascuns pierirea noastră, folosind științe vrăjitorești cunoscute și necunoscute din toate marginile lumii, din văzduh și de sub pământ, oprește puterea lor asupra noastră, dezleagă toate blestemele, vrăjile, fermecăturile și orice legătură diavolească pusă asupra noastră să ne tămăduim deplin fără ca boala să se mai întoarcă vreodată la noi.

Miluiește-ne și ocrotește-ne, Sfinte Cuvioase Marcel, iar la sfârșitul vieții fii alături de noi să dăm răspuns bun la Judecata Domnului Hristos, să fim primiți în cămările Împărătești ale Raiului, acolo unde Îngerii se bucură deopotrivă cu Sfinții cântând neîncetat slava Sfintei Treimi, acum și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!