Sinaxar 14 August

 

În aceasta luna, în ziua a paisprezecea, înainte-praznuirea Adormirii Maicii Domnului.

În aceasta luna, în ziua a paisprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Miheia (Miheea).

Acest prooroc era feciorul lui Ioram, nascut în locul ce se zice Morati, din neamul lui Efrem, si a proorocit 84 de ani, înainte de venirea lui Hristos cu 660 ani. El a mustrat pe Ahav, împaratul Samariei, pentru multele si deosebitele lui pacate, si pentru aceasta era urât de catre acela. Stiind aceasta proorocul, s-a departat si petrecea mai mult în munti. Dupa ce a murit Ahav, Proorocul Miheia a fost omorât de Ioram, feciorul lui Ahav, prin spânzurare, caci îl mustra pentru pagânatatile lui si ale parintilor lui. Si, murind, a fost îngropat în pamântul lui Morati, lânga movila lui Enachim.

Viata sfântului profet Miheea pe larg, dupa Sinaxarul Parintelui Macarie de la manastirea atonita Simonos-Petras.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Marcel, episcopul Apamiei.

Acest Sfânt Marcel a trait pe vremea împaratiei lui Teodosie cel Mare (379-395) si era din Cipru, unde i s-a încredintat dregatorie lumeasca. Prin ocârmuirea lui, a minunat pe toti cu buna cinstire, si cu amanuntimea la lucru.

Iar dupa ce a fost asezat episcop Apamiei celei din Siria, chibzuia cu dreptate si cu cuviosie. Apoi a ajuns fierbinte râvnitor al credintei celei întru Hristos, întemeind biserici spre slava lui Dumnezeu si capistile idolesti surpând. Pentru aceasta a fost prins de închinatorii la idoli, si aruncat fiind în foc, a primit cununa muceniciei.

Tot în aceasta zi, pomenirea aducerii cinstitei Cruci în palat.

În aceasta zi Cinstitul Lemn al Sfintei si de-viata-facatoarei Cruci revenea la palatul imperial, dupa doua saptamâni de pelerinaje prin capitala imperiului bizantin, Constantinopolul (cf. 1 august).

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Ursichie.

Acest Sfânt Mucenic Ursichie a trait pe vremea împaratului Maximian. El era din cetatea Severinului, a Iliriei celei de sus, ostas cu rânduiala, si ridicat la cinul de tribun. Fiind pârât la împaratul Maximian, acesta l-a dat spre cercetare eparhului Aristid. Din porunca acestuia, Sfântul Ursichie a fost în felurite chipuri chinuit. Iar la urma s-a dat hotarârea ca Sfântului Ursichie sa i se taie capul, de catre Valent ce-l pârâse. Acela a scos sabia si de trei ori a lovit pe Sfântul în grumaji; si asa a luat Fericitul cununa muceniciei.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Luchie ostasul, care prin foc s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Simeon Trapezunteanul, care a marturisit în Constantinopol, la anul 1653 si prin sugrumare s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Pomenirea Sfîntului Proroc Miheia al doilea

Miheia a fost din tribul lui Iuda şi din satul Moreşet, din care pricină s-a numit "Moreşitul". El a fost contemporanul prorocilor Isaia, Amos şi Osea, şi al regilor iudei lotham, Ahaz şi Ezechia. Miheia a certat aspru poporul pentru viciile lor, şi pe prorocii cei mincinoşi care proroceau despre vin şi despre băutură (Miheia 2:11). El a prezis distrugerea Samariei.

El de asemenea a prezis distrugerea Ierusalimului, care avea să vină din pricina mai marilor poporului care luau mită, a preoţilor care învăţau poporul pe bani şi a prorocilor lui care proroceau pentru plată. Deci din pricina voastră, Sionul va fi arat cu plugul ca o ţarină şi Ierusalimul va fi prefăcut într-un morman de ruine şi muntele templului va ajunge o înălţime acoperită cu pădure! (Miheia 3:12). Dar dintre toate profeţiile acestui profet cea mai importantă este aceea despre Betleem ca loc al naşterii lui Mesia, a cărui obîrşie este dintru început, din zilele veşniciei (Miheia 5:1).

Nu se cunoaşte cu precizie dacă acest proroc a fost ucis de către iudei sau dacă a avut parte de o moarte cu pace (cf. Ieremia 26: 18-19). Se cunoaşte însă că a fost înmormîntat în satul lui, Moreşet. În timpul domniei împăratului Teodosie cel Mare, Episcopul Zevin al Eleftheroposului a avut o vedenie mistică în urma căreia s-au descoperit moaştele Prorocului Miheia, împreună cu cele ale Prorocului Avacum.

Pomenirea Sfîntului Sfinţit Mucenic Marcellus, Episcopul Apamiei din Siria

Sfîntul Marcellus a fost din insula Cipru, născut din părinţi foarte bogaţi şi slăviţi. El însuşi a primit în Cipru, patria lui, cea mai înaltă educaţie, avînd o minte foarte ascuţită şi fiind eminent dotat pentru studiu. Sfîntul Marcellus a fost bărbat căsătorit şi a avut copii.

După ce a murit soţia lui, Sfîntul Marcellus s-a retras în Siria, îmbrătişînd viaţa monahală, şi lăsîndu-i pe copiii săi în Purtarea de Grijă a lui Dumnezeu. El s-a făcut vestit pentru milostivirea, blîndeţea, şi marea lui învăţătură duhovnicească. Locuitorii cetăţii Apamia l-au ales pentru aceasta să le fie lor episcop. Episcopul Marcellus s-a nevoit cu rîvnă întru întoarcerea la Hristos a pagânilor ce se aflau în acea cetate. S-a întîmplat atunci arderea unei capişti păgîneşti, iar păgînii l-au acuzat pe Episcopul Marcellus, zicînd că el a pus acel foc. Ei l-au ars de viu cam pe la anul 389. În Viaţa Sfîntului Marcellus întîlnim o discuţie foarte instructivă despre sfinţirea apei, şi despre folosirea apei sfinţite.

Cîntare de laudă la Sfîntul Proroc Miheia

Miheia, Prorocul lui Dumnezeu, de rîvna Duhului ars-a,

A ticăloşilor pieire vestind

Și propovăduind poporului mîntuirea:

Ascultaţi, voi căpetenii ale casei lui lacov:

Pleava scăpare nu are cînd focul o cuprinde!

Voi binele îl urîţi şi iubiţi ticăloşia,

Voi casa lui Dumnezeu o furaţi şi o mîncaţi pe ea.

Voi Legea prorocilor celor vechi lepădat-aţi,

Pre Domnul nu-L mai ascultaţi, ci ascultaţi vrăjitorii!

Dar cu adevărat veţi pieri, şi vă va înghiţi urgia;

Veţi striga către ceruri, dar zadarnic şi prea tîrziu.

Samaria Asiriei arie de treierat se va face,

Iar Ierusalimul staul de vite idolatrilor caldei!

Dar tu, Betleeme, micuţă Efrata,

Deşi eşti cel mai mic, Eu te iubesc cel mai mult.

Din tine se va naşte Mîntuitorul

După care suspină neamurile,

Şi neamul Lui se pogoară din Rai;

El va veni plin de rîvnă, plin de iubire pentru poporul Lui

Turma Lui o va paşte cu toiag puternic.

El mare va fi pînă la marginile pămîntului.

Pămîntul şi cerurile milostivirea Lui o vor vesti;

Atunci pacea va domni, căci El Însuşi va fi pacea.

El Însuşi întru El pe neamul omenesc îl va proslăvi.

Cugetare

Să ne temem de blestemul părintesc, căci cumplit lucru este blestemul părinţilor. Să preţuim şi să căutăm binecuvîntarea părinţilor, căci ea ne va ajuta de-a lungul întregii vieţi. Înţeleptul Sirah grăieşte astfel: Binecuvîntarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărîmă pînă în temelie (înţelepciunea lui Isus Sirah 3:9).

Blestemul lui Noe cu care a blestemat seminţia lui Ham i-a urmărit de-a lungul veacurilor pe nenorociţii hamiţi, pe cînd fiii lui lacov au fost binecuvîntaţi în toată viaţa lor, prin harul binecuvîntării tatălui lor. Tînăr fiind, Sfîntul Serghie a cerut binecuvîntarea părinţilor lui ca să se facă monah. Părinţii lui însă erau foarte vîrstnici şi l-au rugat pe fiul lor să aştepte pînă cînd vor muri ei, şi apoi să se tundă monah. Serghie s-a supus părinţilor lui, şi a avut parte de binecuvîntare în toată viaţa lui, pînă la moarte. Episcopul Ermoghen povesteşte cum un bărbat se purta rău cu femeia lui.

Cînd mama bărbatului şi-a mustrat fiul pentru urîta lui purtare cu soţia lui, acesta a lovit-o pe propria lui mamă cu multă sălbăticie. Atunci nenorocita mamă a strigat: "Doamne, blestemat să fie fiul meu, şi în veac să nu aibă parte nici de binecuvîntarea mea, nici de a Ta!" Întru aceeaşi zi fiul a căpătat un tremur cumplit în tot trupul, nefiind în stare nici măcar să-şi ducă la gură lingura de mîncare. În cele din urmă el şi-a mărturisit păcatul la preot, i-a părut rău de el, şi a luat Sfînta Împărtăşanie, ceea ce i-a mai uşurat întrucîtva starea. La scurt timp după aceea a murit.

Luare aminte

Să luăm aminte la minunatul ajutor dat de Dumnezeu lui Saul, în războiul lui cu amoniţii (I Regi 11):

• La cum puternicul Nahaş, căpetenia amoniţilor, a ameninţat că va scoate ochiul drept tuturor celor din Israel;

• La cum poporul lui Israel a plîns înaintea Domnului;

• La cum Dumnezeu i-a ajutat pe Saul şi pe Samuel să-i biruiască cu desăvîrşire pe amoniţi, căci Duhul lui Dumenezeu S-a pogorît peste ei.

Predică Despre prorocia poporului celui dintru întuneric care vede lumină mare

Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi (Isaia 9:1).

Cuvintele acestea prevestesc că Mesia Cel Purtător de lumină va veni acolo unde întunericul este cel mai mare. Pămîntul Zabulon şi pămîntul Neftali erau considerate a fi ţinuturile cele mai întunecoase. Acolo păgînii şi iudeii trăiau amestecaţi; acolo jugul robiei celei trupeşti şi sufleteşti era cel mai greu; acolo întunericul păgînătăţii şi orbirea sufletească a fariseilor apăsa poporul ca o umbră a morţii. Lumina cerească a strălucit mai întîi în Betleem, cînd s-a născut acolo Hristos Domnul.

Acea lumină a fost văzută de departe de cei Trei Crai de la Răsărit, iar de aproape a fost văzută de păstorii cei simpli din jurul Betleemului. Lumina însă a fost izgonită din Betleem de sabia plină de sînge a lui Irod, şi de aceea Ea S-a dus şi S-a ascuns în Egipt. Apoi, Lumina a strălucit din plin în pămîntul întunericului şi al umbrei morţii, adică în Zabulon şi în Neftali. Căci pe malurile lacului care se afla în acele ţinuturi locuiau pescari pe care Domnul i-a ales ca să Îi fie Ucenici Lui.

Tot în acel ţinut se află şi Muntele Fericirilor, de pe ale cărui coaste Domnul a rostit către popor prima Lui mare predică (Predica de pe Munte). Tot acolo se află Cana Galileii, unde Domnul a înfăptuit prima Lui minune, aceea a prefacerii apei în vin. Acolo a început El lucrarea Lui de mîntuire a lumii prin cuvintele şi faptele Lui puternice cum nu se mai văzuseră nicicînd. Oamenii au văzut această Lumină şi au căzut în uimire. Mulţi s-au smintit întru El, şi mulţi L-au batjocorit. Dar nu aceşti oameni dintru întuneric şi din umbra morţii au fost cei care L-au ucis.

Căci în ţinutul iudeilor se afla un ţinut încă şi mai întunecat decît pămîntul Zabulonului şi Neftalimului, al cărui popor s-a ridicat împotriva Făcătorului lor şi L-au ucis. Acel loc a fost acelaşi din care cu treizeci şi trei de ani mai înainte se înălţase sabia ucigaşă a lui Irod, care a alungat Lumina şi a silit-O să Se ascundă în Egipt. Acel loc a fost Ierusalimul. Dintre toate întunericurile, întunericul Ierusalimului a fost cel mai negru, şi aceasta în chip ironic, căci Ierusalim mai înseamnă şi "lumină".

O Stăpîne Doamne Iisuse Hristoase, Cela Ce eşti lumina noastră, a celor care venim în lume, îmbrăţişează-ne pre noi întru Lumina Ta în această viaţă trecătoare şi primeşte-ne pre noi, la ieşirea din ea, întru Lumina slavei Tale Celei nemuritoare,

Căci noi Ţie ne închinăm şi pre Tine Te slăvim în veci, Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Proroc Miheia

Troparul Sfântului Proroc Miheia, glasul al 2-lea

A prorocului Tău Miheia pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmos: Apa trecând...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o oglindă curată Dumnezeiască şi a celor Dumnezeieşti fiind, stai înaintea Făcătorului, fericite. Pe Acela roagă-L să izbăvească de primejdii pe cei ce te laudă pe tine cu credinţă.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plin de duhovnicească ştiinţă şi de înţelepciune de la Dumnezeu fiind, Sfinte Prorocule Miheia, te-ai învăţat de la cele viitoare ca un curat la minte, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prorocind cu bună credinţă, ai zis că se va arăta Domnul din cer pe pământ, fericite, scriind arătarea Lui cea către noi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-S-a pe pământ în zilele cele de apoi luând Trup şi izbăvind pe cei robiţi de demult, Cel mai înainte de veci, Maica lui Dumnezeu şi S-a făcut cunoscut de noi.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limba ta a fost trestie Dumnezeiescului Duh, prin care ne-ai arătat nouă plinirea celor ce vor fi.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu pe Cel mai înainte de veci, Care S-a făcut Trup în Betleem, L-ai arătat că este Domnul tuturor şi Mântuitorul şi Povăţuitorul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tăinuitor preaadevărat al celor mai presus de minte ai fost pentru noi, cu proroceşti străluciri fiind luminat, mărite prorocule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Munte Preaarătat te-ai făcut tu, Preacurată, în care suindu-Se S-a arătat Domnul, la Care acum scăpăm.

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi; şi pe tine Te laudă duhul meu.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu strălucirile Dumnezeieştii însuflări de sus fiind luminat, ai vestit cele viitoare, văzându-le ca şi cum ar fi fost de faţă, vrednicule de minune.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din Sion a ieşit Legea, precum ai prorocit, de Dumnezeu fericite şi a înconjurat marginile, propovăduind cuvântul Domnului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-S-a Domnul tuturor, ca să stăpânească peste casa lui Iacov şi întru Slava Numelui Său ca un Păstor paşte pe poporul Său.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nepoata lui Adam s-a făcut Maică lui Dumnezeu şi Ziditorului, că pe Acesta Întrupat dintr-însa în chip de negrăit L-a născut.

 

Cântarea a 5-a

Irmos:Dis-de-dimineaţă strigăm...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iubit-ai să fii gata a umbla în urma Domnului, în căile Lui, preaînţelepte.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cunoscut-ai mântuirea care avea să fie din iudei pentru toate popoarele, minunate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mai înainte văzându-L, ai propovăduit Darul la care aleargă mulţimile neamurilor şi se izbăvesc, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu ai fost, Maica lui Dumnezeu, Locul Domnului, din care a ieşit Cel Ce a izbăvit lumea de înşelăciune.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Haină luminoasă...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De Legile lui Dumnezeu lipindu-te, ai mustrat pe toţi cei călcători de lege, păzitorule al Legii, preamărite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeiescule Miheia şi cinstite organ al Duhului, cu rugăciunile tale păzeşte pe cei credincioşi de primejdii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Casa lui Iuda luminată ai făcut-o, Fecioară, arătând pe Cel Ce a Răsărit din Sfânt Pântecele tău.

Irmosul

Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Din Iudeea venind tinerii...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De mare trebuinţă şi preaviteaz te-ai arătat Stăpânului tuturor. Căci ai biruit semeţia celor ce stăpâneau, învăţând şi grăind, vrednicule de minune: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strălucind cu Razele Dumnezeieştii vieţi, proroc preacurat te-ai arătat Dumnezeieştii arătări, cântând, fericite: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul Cel întocmai Lucrător cu Cel Ce L-a născut şi întocmai Puternic şi împreună Veşnic, S-a zidit ca un Om în pântecele Fecioarei, cu bunăvoinţa Tatălui, Dumnezeul părinţilor noştri Cel Binecuvântat.

 

Cântarea a 8-a

Irmos:Tinerii cei de Dumnezeu...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cuvântul lui Dumnezeu Cel Ce este fără început din veac, S-a arătat mântuind pe cei din Adam, precum a prorocit Miheia. Pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi în veci.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învăţându-te prin minte, fără materie ai grăit: voitor al milei eşti, Stăpâne, ca un Milosârd, părându-Ţi rău de nedreptăţile celor ce Te laudă pe tine cu credinţă şi Te preaînalţă în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca un fulger luminos te-ai arătat, primind Raza lui Dumnezeu; ca o oglindă curată fiind Prorocule Miheia, ai grăit: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mare mângâiere câştigând, Fecioară, pe Cel Ce s-a născut din tine, ţinând cu cinste apostolească mărturisire, ca pe un Domn Îl lăudăm şi-L preaînălţăm în veci.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînâlţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Cei trei tineri neplecându-se a cinsti chipul cel din Deiera, căruia, cu organe de cântare împreună glăsuitoare, se închinau popoare fără număr, au lăudat pe Domnul şi L-au preaînălţat întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu...

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înaintea minţii celei nestricăcioase şi preacurate pururea stai, cu razele bunei credinţe strălucind, pentru lume rugându-te.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sosit-a pomenirea ta cea de lumină purtătoare, Prorocule, plină fiind de daruri proroceşti şi izvorând râuri de pocăinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe Mântuitorul, Care a venit în lume, văzându-L după prorocia ta, te îndulceşti de veselia cea mai presus de minte, fericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti mai Înaltă decât toţi şi mai Curată, curăţeşte întinăciunea sufletului meu, Ceea ce ai zămislit pe Dumnezeul cel Preabun.

Irmosul

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin rugăciunea ta; şi împreună cu cetele cele fără de trup te mărim pe tine.

 

SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel Împreună...

Pe tine locaş curat şi fără prihană aflându-te Darul Duhului, întru tine s-a sălăşluit; şi ca să spui luminat cele viitoare ca cele de acum, ţi-a ridicat sufletul tău, Prorocule propovăduitor al lui Hristos. Pentru aceasta, nu înceta să te rogi pentru noi, cei ce cinstim după vrednicie mărită pomenirea ta.