Icoana Maicii Domnului din Miroj ("Mirojskaya")

• • 

    Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”)

    Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”)

Icoana Maicii Domnului din Miroj este de tip „Oranta” („Rugătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită cu mâinile desfăcute, întinse spre cer, iar Pruncul Iisus este zugrăvit într-un cerc, peste pântecele ei.

Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”) este prăznuită pe 24 septembrie.

Această icoană a apărut în Mănăstirea Miroj în anul 1198. Dar mai târziu, în timpul domniei țarului Ivan cel Groaznic, o veche însemnare spune că din ochii Maicii Domnului curgeau lacrimi în vremea când orașul Pskov era stăpânit de o ciumă puternică. Multe binecuvântări și mulți oameni au fost vindecați înaintea Icoanei Maicii Domnului din Miroj.

Icoana Maicii Domnului din Miroj este de tip „Oranta” („Rugătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită cu mâinile desfăcute, întinse spre cer, iar Pruncul Iisus este zugrăvit într-un cerc, peste pântecele ei (asemănător cu icoana Maicii Domnului „a Semnului”). Pe fiecare parte a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu sunt reprezentați sfinții de la Pskov: în partea dreaptă, Sfântul Timotei din Pskov (prințul Dovmont), cinstit pe 20 mai, iar în partea stângă, soția sa, Sfânta Monahie Marta, cunoscută cu numele de mirean ca Maria Dimitrievna († 8 noiembrie 1300).

Țarul Ivan Vasilievici a luat icoana făcătoare de minuni de la Pskov, dar la mănăstire a rămas o copie fidelă a icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Miroj.

La data de 24 septembrie 1567, de sărbătoarea Sfântului Avraam de la Miroj, a avut loc o minune înaintea vechii icoane a Maicii Domnului.

Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „a Semnului” din Miroj a fost instituită în același an cu binecuvântarea Arhiepiscopului Pimen de Novgorod și Pskov. În anul 1666 a fost alcătuită și publicată o slujbă specială pentru această icoană. Această slujbă a fost adăugată și în Mineiul pe luna septembrie.

Icoana Maicii Domnului "din pomul de mirt" - "Myrtidiotissa"

 Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” (Myrtidiotissa) este prăznuită pe 24 septembrie.

Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” se află în biserica Mănăstirii Myrtides, de pe insula greacă Kythera. Această icoană și-a primit numele de la faptul că a fost găsită într-un pom de mirt, în secolul al XIV-lea.

În vremea aceea, un păstor se afla cu turma într-o vale pustie, care era plină cu tufe de mirt. Pe 24 septembrie, la 40 de zile după Adormirea Maicii Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat și i-a spus să caute icoana sa, care a fost adusă în acel loc cu mulți ani înainte.

Păstorul a căzut la pământ, rugându-se Maicii Domnului. Când s-a ridicat și s-a întors, el a văzut icoana Maicii Domnului printre ramurile unui pom de mirt. Plângând de bucurie, a dus icoana acasă și a povestit familiei și prietenilor cum a descoperit-o.

A doua zi de dimineață, când s-a trezit, păstorul a constatat că icoana lipsește și s-a gândit că probabil cineva a furat-o în timpul nopții. Cu inima grea, el a plecat din nou cu oile pe valea unde a găsit icoana. Spre uimirea lui, a văzut icoana din nou în ramurile pomului de mirt. Slăvind pe Dumnezeu, omul a luat încă o dată icoana cu el. În dimineața următoare, icoana dispăruse la fel ca mai înainte. A treia oară când s-a întâmplat acest lucru, păstorul și-a dat seama că Maica Domnului vrea ca icoana ei să rămână în locul în care a apărut pentru prima dată.

Păstorul a construit o mică biserică din lemn pe locul mirtului, pentru a găzdui icoana, care a fost numită „din pomul de mirt”, după locul în care a fost descoperită. Ulterior, s-a zidit o biserică mai mare pe locul primei biserici. Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” a devenit ocrotitoarea insulei și au avut loc multe minuni.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, Teodor Koumprianos, descendent al păstorului care a găsit icoana, trăia în satul Kousoumari. El era paralizat și avea credința nezdruncinată că Maica Domnului o să-l vindece. În fiecare an, pe 24 septembrie, el ruga un membru al familiei să meargă la biserica Mănăstirii Myrtides pentru a se ruga și a aprinde lumânări pentru el. Într-un an, el i-a rugat pe cei din familie să-l ducă pe 24 septembrie să se închine personal înaintea icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt”. În timpul privegherii, s-a auzit un zgomot puternic venind dinspre mare. Crezând că vin pirații, toți credincioșii au fugit, uitând să-l ia și pe Teodor. Neputându-se deplasa, el a rămas singur înaintea icoanei, rugându-se. Dintr-odată, el a auzit o voce din icoană, care i-a zis să se ridice și să fugă.

Teodor s-a ridicat și a ieșit din biserică, reușind să alerge după rudele sale, care s-au bucurat văzând această minune. Mai apoi și-au dat seama că nu a existat nici un atac al piraților, iar zgomotul a fost privit ca un semn dumnezeiesc, astfel încât paraliticul să poată rămâne înaintea icoanei singur.

Din acel moment, familia Koumprianos a sărbătorit ziua de prăznuire a icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt” aducându-i cinstea cuvenită, deoarece Teodor a fost vindecat în acea zi. Printre multele minuni atribuite icoanei Maicii Domnului se numără și stoparea unei epidemii de ciumă, vindecarea unei femei din Alexandria, salvarea unor oameni de la moarte, și alte minuni mai mari.

Pelerinii vin și cinstesc icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” („Myrtidiotissa) de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua descoperirii sale (24 septembrie).

Sfântul Siluan Athonitul, omul dragostei de Dumnezeu

Un sfânt de la care învățăm că adevărata viaţa nu poate fi trăită decât în Dumnezeu:

„Dacă Domnul este al nostru, toate sunt ale noastre. Iată cât suntem de bogaţi. Mare şi necuprins e Domnul nostru, dar pentru noi El S-a micşorat ca să-L cunoaştem şi să-L iubim, ca din iubi­rea lui Dumnezeu să uităm pământul, să trăim în ceruri şi să vedem slava Domnului.”

Alături de cuvântul pe care Dumnezeu i l-a descoperit: „Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui!”, putem primi şi acest cuvânt al Sfântului Siluan drept reper pentru viețile noastre: „Cu cât mai mare este iubirea, cu atât mai mari sunt suferinţele sufletului; cu cât mai deplină este iubirea, cu atât mai deplină este cunoştinţa; cu cât mai fierbinte este iubirea, cu atât mai fierbinte este rugăciunea; cu cât mai desăvârşită este iubirea, cu atât mai sfântă este viaţa.”
„Iată o cale scurtă și ușoară spre mântuire: fii ascultător, înfrânat, nu osândi, păzește-ți mintea și inima de gândurile cele rele și gândește că toți oamenii sunt buni și Domnul îi iubește. Pentru acest gând smerit, harul Duhului Sfânt va via întru tine și vei zice: «Milostiv este Domnul!»” (Sf. Siluan Athonitul).
Toate virtuțile despre care vorbește aici Sfântul Siluan Athonitul au la temelie o singură lucrare ascetică deosebit de importantă: gândul smerit.
Cine are gânduri smerite învață să asculte, nu să dea directive.
Învață să fie înfrânat, păzindu-se de orice lăcomie, desfrânare și risipire.
Învață să se ferească de gândurile rele, învingându-le prin cugetarea la Dumnezeu și rugăciunea pentru aproapele.
Dar gândirea smerită va fi osândită de toți cei care au gânduri pline de mândrie.
Va fi desconsiderată. Va fi ignorată.
Însă mai bine să fii smerit și desconsiderat decât mândru și apreciat.
Așa a fost și Sfântul Siluan Athonitul.
Și de aceea acum sufletul său se bucură împreună cu îngerii în ceruri de dragostea nesfârșită a lui Dumnezeu...

Deja mintea ta s-a liniștit, nivelul de cortizol din sânge a scăzut, sistemul nervos se liniștește, iar corpul tău începe sa se relaxeze.

 Adesea senzația de epuizare și gol interior sunt semn că trăim de mult prea mult timp în exteriorul nostru, cu atenția în afara noastră, într-o stare de hipervigilență, care epuizează sistemul nervos și corpul, și ne golește de energie.

Ultima mea specializare internațională - TRE (Eliberarea Traumelor și emoțiilor stresoare din corp), vine să explice încă o dată ceea ce psihosomatica, dar și practicile de feminitate m-au învățat de-a lungul timpului: acolo unde îți e atenția, acolo îți e energia! Dacă atenția ta este îndreptată spre frici și spre potențialele pericole din exterior (reale sau imaginare), de tipul critici, situații conflictuale, situații de abandon, incapacitatea de a spune nu, "not good enough", "not smart enough", "not beautiful enough" ("insuficient de bună, frumoasa, deșteaptă") etc, etc...acolo ți se va scurge și energia. Iar corpul tău va încremeni într-o stare de hipervigilență, și nu va avea șansa să se relaxeze și să se mai regenereze. Iar de aici probleme, o sumedenie!... Ca atunci când ai uita piciorul apăsat pe pedala de accelerație la mașină...

🌀Ce e de făcut?
Revino cu blândețe in interiorul tău. Relaxează-ți umerii, așează o palmă pe pântece și o palmă pe inimă, închide ochii și respiră. Măcar 10-15 respirații prelungi, cu atenția la aerul care îți intră pe nări și te oxigenează și la pântecele care urcă și coboară. :)
.....Deja mintea ta s-a liniștit, nivelul de cortizol din sânge a scăzut, sistemul nervos se liniștește, iar corpul tău începe sa se relaxeze.

🍁Și apoi mai respiră adânc de câteva ori și amintește-ți de roadele pe care le culegi azi de Echinocțiul de toamnă. Pentru ce ești recunoscătoare? Ce roade au apărut din primăvară și până acum?
Notează-ți și celebrează-le! Celebrează-te pe tine și celebrează Viața! 🌞

Echinocțiu plin de bucurie și roade îmbelșugate! "

Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor.

 

Marcel Iureș:
„Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să treacă vreo 11 ani, cam 12 ani să vorbesc fără să mi se dea voie, să nu mai pup mâna mamei și-a tatălui. Cam de-acolo am pornit, ăla a fost nivelul și m-am tutuit cu mama și cu tata târziu de tot.
Să fiu respectuos față de toți oamenii pe care-i întâlneam. Dacă m-apucau de vorbă răspundeam. La olteni, pe vremea aia te verifica. Și-atuncea trebuia să spun al cui sunt, cum mă cheamă, unde mă duc, ce, cât, acolo…. Da. Trebuia să te ții de cuvânt, să vii când ai spus, să nu faci de râs familia, neamul, locul în care trăiai…
Cred că acestui datorez baza, nu mai ia vântul așa ușor. La mine, modelele - modelele, să le zicem așa - s-au dezvoltat cumva prin… printr-un fel de contradicție cu asprimea-n care-am fost cumva crescut..”
***
Da, despre asta este vorba, de acolo pleacă totul!
Mama le-a pupat dreapta părinților ei până au închis ochii, iar Carmen îi spune „Sărut mâna!” tatălui ei și acum. Eu le-am vorbit părinților cu „mata”, deh, olteni, până m-am făcut de liceu. Ca o paranteză, după ce ne-am cunoscut și am început să ieșim împreuna, eu cu Carmen ne-am vorbi cu „dumneavoastră” mai bine două luni. Ea era „domnișoara doctor”, eu eram „domnule Curea”.
Revenind, de pe la 3-4 ani am învățat să salut primul, cu gals tare și răspicat, de la câțiva metri, iar din clasa a IX-a de liceu le spuneam colegelor „Sărut mâna!”, la o cofetărie le țineam scaunul, așteptam să se așeze, după care stăteam și eu, le țineam haina, coboram primul din tramvai și le țineam mâna când coborau și ele.
Sigur, eram un golan de vise rele, dar știam ce este ăla respectul și valoarea lui între oameni.
Lipsa de politețe ajunsă la urechile părinților mei se sancționa simplu, fie o lingură de lemn în cap, de la mama, fie una peste ceafă, de la tata. În cazuri grave, lingura se rupea, iar palma era înlocuită de diagonală.

Totul, contrar normelor UE și evident cu mari traume drept consecință, pentru care mă tratez și astăzi la mai mulți psihologi, câte unul pentru fiecare zi a săptămânii.

Un partener de cuplu inteligent este cel care nu te face pe tine în mod voit să te simţi sub nivelul lui, ci te ajută şi stimulează să ajungi la nivelul lui, prin munca, implicarea şi efortul lui în tot ceea ce faceţi împreună.

 

Există un mit conform căruia bărbaților nu le plac femeile inteligente. De ce este un mit? Pentru că, dacă tot ne plac generalizările, ar trebui punctat următorul aspect: bărbaților nu le plac femeile care fac pe inteligentele și îi fac pe ei să se simtă marginalizați, umiliţi, alungați din relație. Da, unui bărbat abuziv, o femeie inteligentă i se va părea o mare problemă; o va prefera pe una mai puțin intuitivă, tenace sau profundă, pentru ca abuzul să poată fi exercitat fără ca victima să obiecteze. Însă, dacă nu vorbim de cazurile care implică abuz, unui bărbat îi place compania unei femei inteligente, cu care poate comunica, trăi și construi ceva în viață.

Ce înseamnă, mai exact, pentru un bărbat, o femeie inteligentă? O femeie care are o viziune de viață, valori personale, puterea de a lucra cu neputințele ei și capacitatea de a fi sinceră cu partenerul ei. Ce nu înseamnă, pentru un bărbat, o femeie inteligentă? O femeie care îl pune la punct, îl critică mereu, îl face să se simtă mai prejos decât este ea și îl pedepsește pentru tot ceea ce ea nu este capabilă să facă în relație. Nivelul de inteligență al partenerului de cuplu îl alegem nu în funcție de cine este celălalt, ci în funcție de cine suntem noi: alegem întotdeauna să intrăm, respectiv să rămânem, în relații care reprezintă etapa de evoluție emoțională și mentală în care ne aflăm.

O femeie inteligentă emoțional va ști de la bun început cum să comunice cu partenerul ei, fără să îl facă să se simtă mai prejos de ea, indiferent de realizările, împlinirile și calitățile ei. Da, o femeie inteligentă nu va putea vindeca un orgoliu masculin fragil, care se simte amenințat de energia feminină aflată în deplin proces creativ. Dar, mitul conform căruia bărbații vor doar femei naive sau lipsite de viziune se aplică doar în cazul bărbaților care sunt într-o stare de durere emoțională accentuată, nu au cunoaștere de sine și nu vor o parteneră de drum cu care să construiască ceva. În clipa în care un bărbat place cu adevărat o femeie, dincolo de aspectul fizic sau plăcerea de moment, va căuta inteligență emoțională, conexiune, compatibilitate, în acea femeie. Își va dori să construiască împreună cu ea un spațiu emoțional în care amândoi pot crește, pot face un schimb benefic de emoție și energie și își pot întemeia o familie. Un bărbat matur emoțional va căuta, dincolo de atracție fizică, o femeie care poate să îl susţină, să creadă în el, să aducă stabilitate şi bucurie vieții lui.
 O femeie care ştie cine este, care are o viață construită de ea, care are empatie, compasiune şi blândețe va fi atrăgătoare fără vreun efort special, pentru că acel bărbat se poate vedea trăind cu ea, construind ceea ce el de unul singur nu ar putea face. Un bărbat va avea mult mai mult interes față de o femeie care are simţul umorului, este spontană, este implicată în activități care aduc împlinire pentru ea şi ceilalţi, decât de o femeie pasivă, dezinteresată de tot, care poate este frumoasă fizic, dar nu are în interiorul ei nicio trăire, emoție, stare, ci doar aşteaptă să fie aleasă de un bărbat care să o valideze constant pentru atributele ei fizice.
Multe femei care au fost dezamăgite de foste relații toxice îi pedepsesc pe actualii parteneri, aceştia devin frustrați, relaţia este distrusă, deşi, sunt sentimente de ambele părţi. Un partener de cuplu inteligent este cel care nu te face pe tine în mod voit să te simţi sub nivelul lui, ci te ajută şi stimulează să ajungi la nivelul lui, prin munca, implicarea şi efortul lui în tot ceea ce faceţi împreună.

 Când trădarea e o binecuvântare!

Binecuvântate sunt vremurile în care ai fost trădat, este voința vieții care îți eliberează calea.  

Dușmanii ascunși pot fi mai aproape decât crezi.  Un partener, un membru al familiei, un coleg de muncă, o figură de autoritate, un partener, un prieten etc...

Cine sunt cei care trădează, resping, umilesc sau disprețuiesc? Sunt doar oameni plini de frici.

 Oamenii care au noblețe în suflet au nevoie să învețe să aleagă cui își oferă dragostea.  Dragostea nu trebuie distribuită fără criterii.  Dragostea fie este însoțită de înțelepciune, fie se poate întoarce împotriva ta sub forma durerii.  

De ce ?  

Pentru că mulți oameni nu sunt pregătiți să fie iubiți, ei percep dragostea ca pe o amenințare, ca pe o preluare a puterii, sunt îngroziți să se simtă vulnerabili.  Și cum reacționează? Răspund cu răutate.

 Celor care nu sunt pregătiți să primească iubirea voastră, nu le-o dați.  Oferă-le respect pentru procesului lor și pleacă. 

 Pentru că dacă rămâi, și dăruiești iubire, o dată, și încă odată, în schimb vei primi dispreț și umilire.

Ce vei simți?  Că dragostea pe care o porți în inimă nu este suficientă.  Și realitatea este că dragostea pe care o porți este prea mare pentru a o pune într-o inimă închisă, unde nu se potrivește pentru că este plină de frică.

 E important să observăm două aspecte:  cine își respectă mama își deschide inima și cine își respectă tatăl alege bine cu cine să o împartă. 

 Vă dau un decret puternic: 

„Inima mea este deschisă și aleg cu înțelepciune cui i-o  dăruiesc.  Mă iubesc, iubesc, mă las iubită, și dăruiesc iubire acelei inimii care vibrează la unison cu inima mea. Așa este s-a împlinit !"

Atenție si iarăși multă atenție la ce scrie mai jos:

 

⌛️🔔 ▪️︎Atenție si iarăși multă atenție la ce scrie mai jos:

 În ultimul timp, la toate  exorcismele pe care le-am făcut în  mod neîncetat, diavolul striga: O să vă fac roboți,o să vă fac roboți! 

Și eu mă întrebam(Pr. Elpidie): 

Cum o să ne facă roboți? Iar diavolul spunea: Vă vom face roboți cu ce vă hrănesc, cu ceea ce beți, cu ceea ce respirați! Vă voi face 

roboți prin intermediul mâncării 

care va ieșii din fabrici!

■ Vor introduce în acestea nanoparticule şi va fi o tehnologie așa de înaltă care se aseamănă cu cărămizile. Dacă nu ai cărămizi, poți să construiești o casă? Nu 

poți! Dacă nu ai cărămizi, ai nevoie de tehnicieni!

   Prin intermediul acestor NANOPARTICULE care sunt MICROROBOȚI vor putea 

să lucreze împreună, să se armonizeze împreună și să creeze prin intermediul 5G.

Toți avem telefon mobil. Sunăm pe prietenul nostru, telefonul va lua înștiințare și va comunica cu nanoparticulele dinlăuntrul 

nostru prin intermediul Bluetooth cum să creeze înlăuntrul nostru microorganisme care vor în- cerca să lucreze înlăuntru nostru, 

dar nu este încă ceasul acum.

■ Noi prin intermediul rugăciunii să ne lepădam de aceste lucruri! În CLIPA ÎN CARE NE RUGĂM aceste lucruri NU POT SĂ FUNCȚIONEZE înlăuntrul nostru. În clipa în care facem semnul sfintei cruci peste 

ce mâncăm, nu pot să lucreze înlăuntrul nostru. 

    În clipa în care bem agheasmă, nu pot să lucreze! 

    Înțelegeți? În clipa în care faceți Sfântul 

Maslu, aceste nanoparticule nu pot să se reasambleze. Cea mai mare putere a voastră va fi rugă- ciunea, de aceea satana reușește să înainteze pentru că oamenii nu se 

roagă. De aceea, mamelor, în fiecare zi să faceți Paraclisul Maicii Domnului, să spuneți rugăciu- nea Tatăl nostru în fiecare zi! Să 

strângeți și să puneți copilașii înșiși să spună înainte de culcare Tatăl nostru ca să nu lucreze toate aceste lucruri înlăuntrul nostru, înțelegeți?

Parintele Elpidieb✨

Amin.

 

O, multîndurerată Maica Domnului ceea ce ești mai presus decât toate fiicele neamurilor, pentru curăția ta și mulțimea suferințelor, ce le-ai răbdat pe pământ, primește rugăciunile și suspinarea noastră și ne păzește sub acoperământul milostivirii tale, că alt adăpost și caldă mijlocire, afară de tine nu avem. Ca ceea ce ai îndrăzneală spre Cel născut din tine, ajută-ne și ne miluiește cu rugăciunile tale, să scăpăm de toate săgețile urii, vrăjmășiei și dezbinării dintre noi.

Potolește inimile învrăjbite și întoarce în ele dragostea cea frățească, pentru ca iubindu-ne unii pe alții, să ne trăim viața în pace și bună înțelegere, și astfel, să ajungem cu toții și în Împărăția cerurilor, unde împreună cu toți sfinții vom cânta slavă Unui Dumnezeu în Treime : Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, totdeauna acum și pururea și în nesfârșiții veci. Amin. 

Mijlocitoarea cea fierbinte a creștinilor, roagă pe Fiul tău, Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de toată răutatea și necazul vrăjmașului și să ne dea iertare de cele ce am greșit, pentru îndurările cele milostive, cu rugăciunile tale, Maică Fecioară!

Rugăciunea Sfintei Ana pentru dobândirea de prunci

file:///C:/Users/User/Downloads/Canonul%20Sf.%20Ana%20-%20pt%20na%C8%99tere%20de%20prunci.pdf 

Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel ce numai cu cuvântul Tău ai făcut cerul şi pământul cu toate cele ce sunt într-însele; Dumnezeule, Cel ce ai zis făpturilor Tale să crească şi să se înmulţească, Tu cel ce ai binecuvântat pe Sara, soţia lui Avraam, şi la bătrâneţile ei a născut pe Isaac, şi ai dăruit Anei, ce era stearpă, pe Samuil Prorocul şi alţi copii, dă-mi şi mie roadă pântecelui meu, şi nu mă lăsa să rămân pururea de ocară şi urgie oamenilor. Adonai, Doamne Savaot, Tu Care ştii ocara nerodirii mele, dezleagă-mi durerea inimii mele, deschide pântecele meu, şi pe cea neroditoare arat-o roditoare cu Atotputernicia Ta... Şi orice voi naşte: fecior ori fecioară, o voi închina Sfinţiei Tale cu toată inima, dăruind-o Bisericii Tale pentru a-Ți sluji pururea acolo.

Omul atins de har este ca un vas de aur.

 Omul atins de har este ca un vas de aur. Din vasul de lut care era, dintr-odată se face de aur. De va cădea, nu se sparge, cum se sparg vasele de lut, dar se boțește. Și cu cît cade mai des și de la înălțimi mai mari, cu atît se boțește, se turtește mai mult, își pierde rostul lui de vas. Dar aurul rămîne. Harul botezului, harurile cercetărilor Dumnezeiești, harul cunoștințelor. Totuși, deși este de aur, nu mai face nici lucrarea unui vas de lut, care, în smerenia lui, poate adăpa pe oricine.

Să nu te-ntorci în locul unde n-ai fost primit.

 

,,Să nu te-ntorci în locul

  unde n-ai fost primit.

Sunt multe alte locuri  

   unde vei fi iubit.

Să nu răspunzi cu ură, 

   atunci când eşti blamat,

Fii calm, căci viaţa are lecții, 

  pentru toţi de dat.

Să nu te-ncrezi în cei care vorbesc, 

  de alții cu dispreţ.

Oricând poţi fi tratat şi tu,

   cu acelaşi preţ.

Să nu-i privești de sus

  pe cei mai slabi ca tine.

Azi poți avea de toate,

  dar nu se ştie mâine...

Să nu pui preţ pe lucruri

  ce n-au nici o valoare.

Nu fi atras de slavă,

  căci slava-i trecătoare.

Să nu-ți judeci părinţii

  că-s simpli sau ţărani,

Căci cei mai trişti din lume

  sunt cei ce sunt orfani.

Să nu-ţi fie ruşine

  de unde ai plecat,

La casa părintească

  eşti cel mai aşteptat.

Să nu-ţi faci fericirea

  pe lacrima cuiva,

De tot ce faci în viață

  vei da răspuns cândva."

__

Rugăciune către Maica Domnului

 

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății. Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor.

Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

💡 Adevăratul cost al alegerilor noastre vine adesea mult timp după ce fiorul se estompează.

  Adevăratul cost al alegerilor noastre vine adesea mult timp după ce fiorul se estompează. Alegeți cu înțelepciune, pentru că, deși viața poate oferi recompense instantanee, nota de plată vine întotdeauna la scadență.

Fraza "Adevărul este un card de debit plătiți mai întâi și bucurați-vă mai târziu. Viața este un card de credit, bucurați-vă mai întâi și plătiți mai târziu", evidențiază realitatea crudă a consecințelor alegerilor noastre. În lumea noastră neiertătoare, adevărul cere o plată în avans, un sacrificiu de confort sau comoditate pentru a menține integritatea și onestitatea. În schimb, viața oferă atracția indulgenței și a satisfacției instantanee fără repercusiuni imediate, semănând cu un card de credit tentant cu datorii acumulate care trebuie în cele din urmă înfruntate. Adevărul crud este că, în cele din urmă, toate datoriile trebuie plătite, fie prin confruntarea cu consecințele minciunii, fie prin nesăbuință în viață. Acest contrast puternic între adevărul ca card de debit și viața ca card de credit ne amintește că fiecare alegere vine cu un preț de plătit.

"Integritatea este ca un card de debit – plătiți prețul în avans și recompensele vor urma. Dar viața, ca un card de credit, oferă satisfacție instantanee cu costuri ascunse care vin întotdeauna la scadență."

Iubirea dată de la Dumnezeu nu curge.

 ❣️Iubirea dată de la Dumnezeu se-mpletește cu văzduhul și s-așază pe aripile lumii. Nu se forțează. Și nici nu se caută scormonind în adâncuri. Vine singură, într-o zi, și își așază tălpile pe inima ta. Doar pe-a ta. Și, de cele mai multe ori, nu mai pleacă niciodată…
❣️Ce-i de la El , are zbor precis. Nu se izbește în picăturile de ploaie. Nu se rătăcește și nu se-amestecă cu pământul ori vântul. Nu se ascunde în scorburi de copaci și-ndură iarna geroasă a vieții.
Dacă se-amestecă cu ceva sau își caută haine, atunci nu-i de la Dumnezeu. Și nu-i pentru tine.
❣️

Iubirea dată de la Dumnezeu nu curge. Și nu respiră normal. Suflă doar pe jumătate. Până-ți găsește inima. Și odată găsită se formează întregul. Întregul tău. Întregul lui. Întregul lui Dumnezeu.

VIAȚA TREBUIE TRĂITĂ ACUM, NU MAI TÂRZIU...

Nimeni nu-și amintește toate zilele vieții lui. Foarte multe dintre ele vor intra în uitare. Le vom ține minte doar pe cele luminoase, încărcate de bucurii vindecătoare, fie ele și grăbite, sau pe cele care au durut atât de tare, încât au rămas împietrite în gând.

Ceasurile din tablourile lui Dali se topesc și curg, precum lava unui vulcan care refuză să o mai încapă. Este un simbol al trecerii timpului, dar și un avertisment pentru importanța prezentului. Răvășiți de ceasurile tensionate ale fiecărei zile, privim adesea peste umăr înspre ceea ce am trăit deja. Trecutul pare să închidă în el tot ce a fost frumos în viața noastră, dar care știm bine că nu se va mai repeta niciodată. Pentru că nici vârstele nu se repetă, rămân în urmă noastră, păstrând silueta gândului dus până la capăt.

Ne imaginam mereu ce va urma...
Uneori, până în cele mai mici amănunte! Cu toate astea, niciodată lucrurile nu se desfășoară întocmai cu imaginația noastră proiectată într-un timp încă nesosit. E de ajuns un singur element care să se schimbe și întregul se modifică iremediabil.
Tot balansând între trăit și netrăit, înțelegem că importantă rămâne doar clipa! Ea este certitudinea fiecărei bătăi de inimă, a fiecărei respirații, a fiecărei zbatere de pleoapă.

Microuniversurile din noi stratifică minuțios trăiri în toate nuanțele posibile. Le transformă în amintiri. Te poți întoarce în ele, de câte ori vrei. Retrăiești cu puterea gândului ce a fost cândva. Întâlnești oameni care nu mai fac parte de mult din viața ta, dar, rememorând timpul petrecut cu ei, ai iluzia revederii lor, a reîntâlnirii cu ei, sub imperiul emoțiilor de altădată. Totul pare atât de real! Ca atunci când visăm ceva și ne trezim biruiți de ce ni se întâmplă în vis. Revenirea la realitate se face greu și întreaga zi ești obsedat de senzația stranie că nu a fost doar un vis. Impresia este una de călătorie în timp. De fapt, nici nu greșim prea mult, asta facem în timpul somnului!

Ne întoarcem la clipa prezentului, singura palpabilă, cu un contur ferm. Îmi amintesc iar de observația unui filosof care spunea că una este să-ți imaginezi că arunci cu o piatră în geam și alta e chiar să faci acest lucru. Cioburile căzute și spărtura din geam îți fac realmente dovada acțiunii, nu doar proiecția gândului asupra posibilului gest.

Știm precis că timpul trăit nu se mai întoarce, dar asta nu ne împiedică să-l gonim: să treacă, să treacă... Iarna asta, săptămâna asta, ziua asta, clipa, da, clipa asta! Și ele asta fac, trec. Vine momentul în care ne mirăm prostește: ce repede a trecut viața asta, oameni buni, vă vine să credeți?!
Trăim cu toții pe o planetă ajunsă în pragul agoniei. Dezechilibrul s-a instalat pretutindeni - poluare excesivă, secetă sau inundații, cutremure, schimbări dramatice de climă, boli incurabile, războaie, sărăcie, instabilitate socială, economică și politică, proteste de amploare fără precedent. Suntem nefericiți. Derutați. Anxioși. Corăbiile viselor noastre frumoase se scufundă una după alta. Ce așteptăm? Ce va mai urma? Și, mai ales, cum o fi mai arătând normalitatea?

Sunt tot atâtea fațete ale unei clipe. Clipă care trebuie trăită. Cu verticalitate. Nu ne folosește la nimic disperarea și panica. Vor trece toate, nimic nu e veșnic. Prețul plătit hotărârii de a rezista nu este unui insignifiant. Dar nici alternativa pasivității nu este o soluție salvatoare! Fiecare generație a avut de plătit tributul ei. Dintotdeauna oamenii au trecut prin încercări greu de înfruntat. Dar drumul trebuie parcurs până la capăt. Cu răbdare și cu luciditate. Și, poate, cu mai multă iubire pentru semenii noștri, care să vindece aplecarea spre violență și intoleranță!

Scria cineva pe aici că

 

"Scria cineva pe aici că doar de dragul pustnicilor mai ține Dumnezeu lumea. Am văzut duminică două mame cu bebeluși în brațe, care au stat nemișcate la toată Liturghia.

Iar Liturghia Sfântului Vasile e mult mai lungă decât cealaltă. Le-am observat cum își țineau pruncii strâns la piept cu-atâta gingășie, așa cum țin eu trupul lui Hristos în palmă când mă împărtășesc. Și nu glumesc când vă spun că, acolo, pe brațele acelea ferme, la mjiloc între ochii scânteietori de mamă și sânii plini de dragoste, Dumnezeu a așezat tot universul ca pe un leagăn. De aceea, nebunește vă spun: de dragul mamelor ține Dumnezeu lumea. De dragul lor a făcut lumea.

Și atât de mult le iubește, încât și-a ales pe una dintre ele, pe cea mai frumoasă, ca să-i cânte și Lui cineva duios la culcare, atunci când stelele ies la joacă."

Pr. Ioan Badilita

Apelați-i pe cei care vă iubesc cu acest sunet și trimiteți protecție, creând noi fluxuri de energie

 

„... Dacă aerul este greu în casă, dacă sunt diferite probleme, cumpără-ți un clopoțel și sună: „ding-ding!”

În toate țările lumii, strămoșii noștri au făcut asta.

Spiritele bolilor nu suportă vocea stridentă a clopotului și ies din casă. Cândva, în sate, grupuri de tineri băieți și fete mergeau pe străzi sunând clopotele și creând protecție.

Preoții antici (în iudaism, budism, etc) își atașau clopoței la haine. Chiar și vechii slavi legau un clopot de leagănul copiilor, pentru a-i proteja pe cei mici de ochiul rău.

Vindecătorii au sfătuit să se tragă clopotele în timpul ciumelor: alte măsuri preventive nu existau. Acest sunet al vieții a fost de bun augur.

Când un copil se speria puternic sau nu putea pronunța bine cuvintele, îi dădeau apă de băut din interiorul unui clopoțel.

Sunetul clopoțelului este viață, liniștea totală este moartea, credeau strămoșii noștri. Pe alocuri, după moartea stăpânului unei turme, clopoțeii erau scoși de la gâtul vacilor, iar pentru câteva zile animalele au mers la pășune în tăcere, în semn de doliu.

Un clopot produce sunete, vibrații, oscilaţii ritmice.

Este bine să ai un clopoțel personal, al cărei sunet îți face inima fericită. Clopotului de argint i s-a atribuit o putere deosebită, dar și unul din sticlă sau bronz își face bine treaba, este o amuletă bună.

Broșele, cerceii în formă de clopot pot fi purtați la întâlniri cu persoane care nu sunt tocmai plăcute, precum și la întâlnirile la care trebuie să poți vorbi bine și să ai putere de convingere.

Se credea, de asemenea, că un clopoțel ar putea începe să sune singur atunci când o persoană cu o vibrație scăzută se apropie... ca un mic gardian personal.

Când te simți trist, izolat: sună un clopoțel.

Apelați-i pe cei care vă iubesc cu acest sunet și trimiteți protecție, creând noi fluxuri de energie."

Esti bogat daca daruiesti iubirea ta in mod neconditionat. Altfel, esti doar un cersetor. 💜💜💜

 

Liniste,pace,armonie,echilibru 💜🙏

10 Lucruri pe care să le ții minte:

1. Dragostea este răspunsul, întotdeauna!

2. Sensibilitatea nu este o slăbiciune, este o putere.

3. Corpul tău este sacru, prețuiește-l.

4. Recunoștința schimbă totul, fii recunoscător!

5. Iertarea te eliberează. Chiar o face. 6. Nu-i poți schimba pe alţii, ci doar pe tine.

7. Micile acte de bunătate nu sunt niciodată mici. Niciodată!

8. Fericirea depinde doar de gândirea ta. 9. Vârsta este doar un număr. Nu este niciodată prea târziu.

10. Viața este prețioasă. Trăiește-o acum!
 

MUZICA ESTE UN BUN MEDICAMENT

 

❤️ MUZICA ESTE UN BUN MEDICAMENT

174 Hertz - Îndepărtează durerea
285 Hertz - influențează câmpul energetic
396 Hertz - Te eliberează de frică și vinovăție
417 Hertz - facilitează schimbarea
432 Hertz - Tonul miracol al naturii, frecvența planetei Pământ
528 Hertz - Repara ADN
639 Hertz - Vindecă relațiile
741 Hertz - Treziți intuiția
852 Hertz - Atrage Tribul Sufletului
963 Hertz - Conectați-vă cu Lumina și Spiritul

„ADN-ul nu numai că reacționează la, dar poate fi reparat cu anumite frecvențe. Acesta este motivul pentru care muzica este un medicament bun.”

Toba este medicina naturii, de aceea o făceau anticii.

Nu există LUPT PENTRU RELAȚIE DOAR EU, CELĂLALT LUPTĂ ÎMPOTRIVA MEA.

 Când este o relație toxică, indiferent cât de multe avantaje sau beneficii ar fi, pleci. Când nu este o relație toxică, indiferent cât de multe obstacole sau probleme ar apărea, rămâi şi lupţi pentru relaţie.
Când este relație toxică?
Când tu sau celălalt manipulaţi, mințiți, şantajaţi emoţional partenerul. Vă faceţi rău în mod perseverent, până tu sau celălalt nu mai aveți identitate proprie, sunteți doar o grămadă de aşteptări nerealiste proiectate de celălalt asupra voastră. În relația toxică nu lipseşte doar iubirea, ci şi implicarea, grija, empatia: nimic din suferinťa celuilalt NU TE MIŞCĂ, nu te emoționează, nu te transformă. Orice repari la relaţia asta, a doua zi se strică, e la fel. Torni iubire într-o găleată spartă. În fiecare zi, tot ce era ieri rău, azi e dezastruos, eşti mai frustrat decât ieri.
Rămâi în această relație=te pierzi în fiecare zi, pe tine. Pleci=începi să te reconstruieşti şi să vezi cum pot resursele tale de energie şi viață să meargă către o direcție care te hrăneşte şi pe tine?

Când NU este relație toxică?
Când tu sau celălalt aveți anumite răni emoționale din trecut, familie toxică, frici necontrolate, bagaj emoțional neprocesat DAR!! nu folosiți nimic din toate acestea să îl pedepsiți pe partener şi să îl faceți vinovat de ele. Când ies la suprafață rănile, poate prin furie, respingere, abandon, există conştientizare ulterioară, responsabilitate pentru faptele proprii şi încercarea de a repara ce s-a stricat pentru că nu vrei ca celălalt să sufere. Orice se petrece între voi este discutat, starea celuilalt după un conflict este verificată, vă puteți cere scuze când simțiți că ați depăşit o anumită limită emoțională. Când relația nu e toxică, pe parcurs vezi îmbunătățire, receptivitate, ameliorare, poate nu în tot, dar anumite aspecte care țin de emoția celuilalt sunt diferite. În fiecare zi, tot ce era ieri rău, azi e un pic mai bine, chiar dacă e un "bine" greu de sesizat pentru alți oameni, eu îl văd şi îl simt.
OK, am intrat cu probleme în relația asta. Ce fac? Le rezolv +le rezolvăm. Şi viceversa. Toxicitatea nu poate rezista acolo unde există compasiune, "te văd", "te cred", "te pricep".
Lupți pentru relație=angajament de ambele părți că împreună vă armonizați, vindecaţi, ajutați, ori de câte ori unul din voi cade sau nu mai poate. Nu există LUPT PENTRU RELAȚIE DOAR EU, CELĂLALT LUPTĂ ÎMPOTRIVA MEA.
Relația se repară din ambele părți, până se ajunge la spațiu emoțional comun sigur, de unde ne hrănim individual, dar şi în cuplu.

Atât cât cuprinde sufletul lui.

Fiecare om poate oferi celorlalți doar atât cât are de dat. Atât cât cuprinde sufletul lui. Nu poți forța în vreun fel recunoştința cuiva sau cât simte să îți ofere: poți doar să vezi cât anume din ce primeşti este ce tu aştepţi.

Un om care nu are de dat un cuvânt bun, un ajutor, o îmbrățişare este un om care nu are înăuntrul lui dorința şi bucuria care să genereze manifestări față de ceilalţi.

Până oferi ceva cuiva mai întâi trebuie să îl fi creat înăuntrul tău, să fi învățat cum se simte bucuria sufletului care primeşte ceva de la tine.

Când ne supărăm pe cei care nu simt să ne ofere puţin din sufletul lor printr-un gest, ajutor, privire, să ne amintim că şi-ar dori şi ei să aibă ce să ofere, dar nu au. Că şi-ar fi dorit să nu fie atât de sărăciţi emoţional încât să nu poată oferi o fărâmă de iubire, dar nu au nimic.

Şi dacă tu ai iubirea, nu o zădărnici pentru că altcineva nu o are, ci ocroteşte-o şi dă-o mai departe... să se trezească şi sufletul adormit care ar vrea să dea, dar nu are de unde...
 Am auzit despre un om care a rămas necăsătorit intreaga lui viață și, atunci când era pe patul de moarte, la vârsta de 90 de ani, cineva l-a întrebat, "Nu te-ai însurat niciodată, dar nu ai mărturisit nimănui de ce ai făcut asta. Acum, când nu mai ai mult de trăit, ai putea să ne spui care a fost motivul tău. Dacă acest lucru este secret, îl poți dezvălui, căci nu mai ai mult și te vei sfârși. E un secret care, odată scos la iveală, nu mai are cum să-ți dăuneze."

Omul i-a răspuns, "Da, ai dreptate, este un secret. Nu am fost nicicând împotriva căsătoriei, ci am căutat mereu femeia, nevasta perfectă. Am tot căutat, și căutat, și în acest fel mi s-a risipit toată viață!"

Interlocutorul său nu s-a putut opri să-i spună, "Bine, dar pământul este imens, cuprinde atât de mulți oameni, iar cam jumătate dintre ei sunt femei. Chiar nu ai putut afla una perfectă?"

O lacrimă s-a scurs pe obrazul muribundului, iar acesta a răspuns, "Da, la un moment dat, am găsit-o!"

"Și ce s-a întâmplat? De ce nu te-ai căsătorit cu ea?"

"Era și ea în căutarea bărbatului perfect!"

✍️🧠👩‍⚕️Hai să vorbim ❤️
Despre căutări...

Invață să trăiești după o regulă simplă:

 Învață să trăiești după o regulă simplă:
cui îi este dor – te va găsi, cine dorește – va veni, cui îi trebuie – va suna.
    Când cineva ține la tine nu contează cât de încurcat este programul lui, cât de rău sau obosit se simte mereu își va face timp să se intereseze de tine. Fiecare om merită atenție… Fiecare om merită să fie ascultat și cunoscut… Fiecare om trebuie tratat cu răbdare pt că nu știi ce luptă duce cu viața și nici ce dureri ascunde…
Am înțeles că nu poți obliga pe nimeni să te iubească. Nu poți obliga pe cineva să fie lângă tine. Nu poți obliga să-ți acorde atenție dacă nu simte…
Există și oameni minunați care te încurajează, te fac să zâmbești și te ajută să-ți dai seama că nu ești singur. Dar când se instalează dorul în suflet, este imposibil să-l faci să dispară. Unica metodă este să vorbești cu persoana de care ți-e dor…Eu caut bunătate în fiecare persoană… Fără să realizez că în unele persoane bunătatea nu există. Din păcate.. mereu mă încăpătânez să cred contrariu.
Cine nu mă caută, nu îmi duce lipsa.
Oamenii cărora le pasă de mine, îmi arată!

Rânduri pentru tine

O femeie care se iubeste

 O femeie care se iubeste pe sine si-si asuma puterea interioara nu urmareste/vaneaza pe nimeni. Ea nu cerseste. Nu se roaga de altii, ca sa-i dea/ofere ceva. Nu „vaneaza”/ ”cerseste” iubirea, respectul, aprecierea, conexiunea cu un alt om. Ea nu forteaza/insista, daca lucrurile nu curg in mod firesc, de la sine, daca nu exista un flux natural al conexiunii.
O femeie care se iubeste pe sine si-si asuma puterea interioara stie ca lucrurile in exterior se aseaza in mod armonios atunci cand ea este pregatita in interior.
Stie ca barbatul potrivit se va conecta cu ea prin curgerea fireasca a lucrurilor – fara sa fie nevoie de rugaminti, de intrebari si fara sa fie nevoie sa forteze/insiste, ca sa faca lucrurile sa se intample.
Stie ca ceea ce este menit/benefic pentru ea se va intampla, fara sa fie nevoie sa traga de persoana respectiva, fara sa-i aduca argumente, ca sa o convinga.
O femeie care se respecta pe sine nu forteaza, nu incearca sa controleze lucrurile si nu insista, pentru a convinge pe cineva. Pur si simplu este ea insasi si din acest spatiu al autenticitatii primeste tot ce este mai bun.
Ea nu accepta dezechilibre. Este echilibrata in interiorul sau si poate simti atunci cand ceva/cineva din exterior o dechilibreaza, ii tulbura viata, o scoate din starea de bucurie.
O femeie care se iubeste pe ea insasi nu cauta cu disperare iubirea atunci cand aceasta nu vine, cand nu se intampla in mod natural.
O femeie care se iubeste pe ea insasi nu are nevoie sa caute/vaneze iubirea. Ea stie ca iubirea va veni catre ea si ca se va intampla la momentul potrivit.